Nutritie Avansata
- Mesele dese sunt mai sănătoase şi ajută la slăbit?
Cinci mese, mâncatul des şi puţin...
FALS! Greşit!
Dacă mănânci des: insulina va fi stimulată pe durata întregii zile. Gluconeogeneza (formarea de glucoză nouă din grăsimea depusă, proteine) este oprită de acţiunea insulinei[1].
„Excitantul fiziologic al secreţiei de insulină fiind concetraţia glucozei sangvine, creşterea acesteia peste valorile normale de 1-1,1g ‰ determină stimularea insulinosecreţiei”[2].
Deci ce stimulează excesiv insulina sunt glucidele / carbohidraţii mai ales cei rafinaţi; în loc să arzi grăsime o depui cu ajutorul insulinei.
- > Mâncând glucide rafinate: sucuri, covrigi, pâine, zahăr, ciocolată, etc.
- > Mancând des insulina va fi stimulată mai mult timp „sinteza lipidelor din glucide este condiţionată de insulină”[3] - producţia de grăsime din glucide se face numai în prezenţa insulinei.
- > Când insulina este ridicată, nu poţi arde trigliceridele depuse (grăsimea), acizii graşi liberi.
„Insulina are rol foarte important pentru animalele care se hrănesc numai la anumite ore ale zilei. Are rol minor pentru animalele ce se hrănesc continuu (ierbivore)"[4].
Aceasta dogmă (mâncatul des) avantajează industria (nutriţioniştii şi medicii) nu ajută să slăbeşti.
Mâncatul des îngraşă.
Referinţe:1. Clinical Biochemistry An Illustrated Colour Text, Churchill Livingstone,
Edinburgh 1995.2. Fiziologie Umană, Prof. Dr. Haulică; Editura Medicală Bucureşti 1989.
3. Fiziologie Umană, Ediţia a III-a, prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medicală,
Bucureşti 1980.4. Biochimie Comprehensiva – pag 343, prof dr. Ion Matei – Ilfoveanu;
Editura Renasterea Daciei 2003. - Un măr pe zi ţine medicul la distanţă?
Fals, Aberaţii, Scopuri pur economice
„Medicii ne recomandă să mâncăm zilnic un măr, deoarece astfel vom putea preveni, dar şi controla mai uşor multe probleme de sănătate”[1].Ca şi cum un cardiolog ar da sfaturi să rămână fără clienţi (fără pâine), normal că nu o să facă asta. Sistemul este controlat economic nu din grijă pentru alţii[2] şi impus de fondul monetar (F.M.I.).
F.M.I. care constrânge ţările datoare să permită firmelor din domeniul extragerii petrolului, gazelor,agriculturii industriale să distrugă ecosistemele protejate şi pădurile pentru un procentaj de bani[3].
Ni se spune că fructele ne salvează şi previn diverse boli – dar „industria americană de fructe depinde mult de exporturi deoarece americanii consumă mai multe legume decât fructe”[4] -> exportul de fructe este mai mare decât consumul local. Aşa se explică cum experţii plătiţi promovează produsele importate[5].
În 2008 exportul agriculturii din Statele Unite în ţările din Europa a fost de 8,8 miliarde de dolari[6] din care 530 milioane dolari fructe şi legume procesate (compoturi, dulciuri, fructe tratate, iaurt cu fructe etc.); avem şi acorduri de schimb impuse pentru banane[7].
Merele industriale sunt cele mai contaminate cu pesticide[8] [9] [10] (deoarece se folosesc pesticide[11]).
Dacă merele sunt mari, au toate aceaşi formă şi mărime, sunt din import, sunt hibridizate pentru a conţine mai mult zahăr.
Cu alimentele din import mai creezi inflaţie, distrugi economia[12]” şi producătorii locali - fructele au deja preţ mare deoarece sunt raportate la dolar - transportate de la mii de km NU sunt proaspete, preţul ţine de cel al petrolului. Cine mai crede că este în beneficiul „consumatorului”?
Un măr pe zi:
Expresia are origini din 1866[13], ca dogmă apare în anii 1970 „teoria deficitului de fibre alimentare”[14] (Burkitt, 1973; Burkit şi Trowell, 1975).
Burkitt propune ca nivelurile scăzute de cancer la colon, apendicită, observate de el în Africa[15] se datorează consumului ridicat de fibre în dietă – deşi în Africa nu erau produse alimentare industriale.
„Critica teoriei deficienţei de fibre alimentare”
La indienii americani, cancerul de colon survine cu o frecvenţă aproximativ egală cu cel din populaţia albă, deşi alimentaţia lor este bogată în fibre alimentare. Nu se poate stabili o corelaţie între cancerul de colon şi constipaţie[16].
Încă nu este dovedit că fibrele previn cancerul[17].
Logica este să înlocuieşti mâncarea sintetică, industrială ca: cereale, zahăr, dulciuri, produse de patiserie, sucuri, faină rafinată, margarine, parizer (carne sintetică) etc.
Atenţie: la copii nu se dau doar legume şi fructe:„Abuzul de vegetale generează balonări, flatulenţă, uneori crampe abdominale şi eventual scaune repetate (păstoase)”[18].
Consumăm mai multe fructe – nu poate fi negat – (deoarece firmele exportatoare au venituri mai mari de la an la an) şi cu toate fructele şi sucurile nu prevenim cancerul, diabetul sau orice altceva.
Merele sunt acide, conţin zahăr, astfel pH-ul dentar scade (se formează acid produs de bacterii, prin glicoliza, smalţul este afectat[19]). Zaharurile sunt naturale sau adăugate în alimente, glucidele fermentabile oferă un mediu propice de dezvoltare bacteriilor ce în schimb demineralizează dinţii[20].
Merele nu sunt bune pentru dinţi şi greşit folosite ca snaks-uri între mese (carii dentare). Fructele şi legumele nu previn placa dentară[21].
"Sucurile de fructe sunt suplimentate cu vitamina C"[22] (se compensează pierderea de vitamine cauzată de prelucrarea industrială) = fructele aduse de la mii de km (importate) ce se strică, se deteriorează sunt procesate in sucuri, prăjituri => sucurile nu sunt proaspete şi nu mai conţin ce este prezentat pe etichetă.- Şi aceasta dogmă “mărul Zilnic” avantajează industria.
- Consumul zilnic de zahăr, faină albă, cereale, fructe dulci duce la carii dentare.
- Este de preferat să cumperi fructe de la persoane cunoscute, numai în sezon şi local (din ţară) sau să creşti proprii pomi fructiferi.
Referinţe:1. >adevarul = FALS 1) fructele nu trateaza diabetul;
2) rosiile nu sunt legume sunt fructe;4. The Role of Exports in the U.S. Fruit and Vegetable Industry
Gary Lucier and Susan Pollack Agricultural economists5. >sfatul medicului = Fals; 1) Vitamina A se gaseste numai in organismul animal. Vitamina A nu se gaseste in fructe ci se gasesc caroteni ce au activitate de provitamine A.
7. EU-U.S. Agreement on Bananas >Link
11. Pesticide Data Program Annual Summary Calendar Year 2004 >PDF
14. Intolerante si Agresiuni Alimentare, Pag 424; Editura Medicala 1984
15. Some diseases characteristic of modern Western civilization. D P Burkitt
>ncbi16. Intolerante si Agresiuni Alimentare, Pag 433; Editura Medicala 1984
18. Intolerante si Agresiuni Alimentare, Editura Medicala 1984.
19. Edgar, W M, et al, Journal of the American Dental Association,
1975, 90, 418.20. Sugars and dental caries >Full
22. Biocatalizatorii in practica medicala si farmaceutica, pag 149;
Editura Medicala, Bucuresti 1980 - Fructele şi sucurile sunt proaspete?
Nu sunt proaspete, controlul economic dictează
Ideal ar fi fructe nu sucuri de fructe, deoarece sucurile sunt concentrate din numeroase fructe.
Iată în poza nuca de cocos cumpărată stricată din marile supermarketuri din Bucureşti (din import).
Fructele şi legumele din import sunt aduse de la mii de km.Distanţa este parcursă de fructe şi legume în câteva săptămâni motiv pentru care atunci când preţul petrolului creşte, creşte şi preţul alimentelor de import dar şi al celor interne tot din cauza marilor firme.
Fructele şi legumele pot sta pe rafturi în ţările bogate din Europa, după alte câteva săptămâni ajung apoi în România, că fructe de calitatea a II-a.
Leul este raportat la euro şi din lipsa unei economii reale ne aduce şi mai multă inflaţie şi depindem de împrumuturi şi deciziile altor ţări.
Aşa se explică de ce fructele şi legumele industriale ar fi mai ieftine prin eliminarea locurilor de muncă şi automatizarea proceselor de producţie:
- > sunt culese crude pentru a fi transportate distanţe mari
- > tratate cu diverşi aditivi, iradiate[1]
(pentru a rezista mai mult pe rafturi)
Multe din alimentele importate conţin contaminanţi alimentari:
- > Contaminarea cu metale grele[2]: cadmiu, cupru, plumb etc (componentele containelor metalice).
„Ambalajele de material plastic prezintă de asemenea un potenţial de contaminare cu monomeri (etilen, clorura de vinil, propilen, stiren), catalizatori, antioxidanţi, stabilizatori, pigmenţi, agenţi bactericizi şi antifungici incorporaţi în materialele plastice”[3].
În principiu marile firme dictează preţurile alimentelor, se mai folosesc de oferte promoţionale de preţ[4], preţurile psihologice [5] (ex: preţ psihologic, 1,99 lei în loc de 2 lei), ce sunt calculate matematic tot pentru profit refolosesc alimentele ca materie primă în alte alimente procesate dar la preţuri mai mari:
- > Din salamuri, carne, expirate -> se introduc în pizza, plăcinte, etc.
- > Fructe, legume expirate-> se introduc în pizza, plăcinte, prăjituri, sucuri,
salate etc. - > Din fructele vechi se fac sucuri, sau prăjituri
(observă cum arată fructele vechi din magazine)
Fructele şi legumele romaneşti sunt exportate la preţuri mici, iar importurile de fructe şi legume sunt mai mari ca exporturile[6] [7] deoarece supermarketurile deţin acum monopolul şi măresc preţurile cum doresc [8] la adăpostul protecţiei politice.
Cei ce suferă sunt tot micii producători şi „consumatorii”.
- Grăsimile cauzează ficat gras?
FALS
Ficat Gras (steatoza hepatică) este consecinţa acumulării grăsimilor în ficat prin amplificarea producţiei de trigliceride (triacilgliceroli) şi / sau modificarea căilor de sinteză a VLDL (proteine cu densitate foarte mică).
„Lipoproteinele cu densitate foarte mică (VLDL) sunt prezente în plasmă după ingerare de raţii bogate în glucide[1]”.
„Lipoproteinele sunt proteine implicate în transportul lipidelor (grăsimi)[2]".
2 cauze dietare la steatoza hepatică ambele sunt cauzate de carbohidraţii rafinaţi:steatoza hepatică alcoolică şi steatoza hepatică non-alcoolică, ambele sunt nedurereoase, asimptomatice la început.
Această situaţie (acumulării grăsimilor în ficat) apare fie:
1) din cauza unei producţii crescute de trigliceride care depăşeşte capacitatea ficatului de sinteză şi secreţie a VLDL[3].
2) la un nivel normal de sinteză a trigliceridelor, când formarea VLDL este perturbată prin deficit de proteine, fosfolipide sau ritmul de secreţie al VLDL este încetinit[4].
O masă bogată în carbohidraţi (glucide) produce un exces de glucoză, iar aceasta fie este folosită în scop energetic fie „depusă în celule sub formă de glicogen sau convertită în grăsimi [5]”.
Astfel imitaţiile ieftine de pe piaţă ca sucuri, lapte de bebeluşi de peste 7% glucide, lapte cu fructe, cipsuri, pâine, cereale, bere, produse patiserie şi alte porcării ieftine au ca prime simptome (după 1-4 ani de consum) dereglarea hormonilor, obezitate, deteriorarea dinţilor etc.
Excesul de carbohidraţi nu este ideal dar este ieftin: din cereale unii s-au îmbogăţit excesiv din criza americanilor după „mâncarea sănătoasă”.
Astfel se înţelege de ce marile magazine/firme recomandă carbohidraţii (glucide) – sunt ieftini, iar procesaţi şi cu un ambalaj sticlos le poţi vinde la preţuri cel puţin triple.
Referinţe:
1. Endocrinologie mica enciclopedie 2, pag 455, prof. Dr. Constantin Dumitrache; Editura National 1999
2. Life without Bread, Christian Allan Ph.D. and Wolfgang Lutz M.D.; McGraw-Hill, 2000
3. Endocrinologie mica enciclopedie 2, pag 455, prof. Dr. Constantin Dumitrache; Editura National 1999
4. Endocrinologie mica enciclopedie 2, pag 455, prof. Dr. Constantin Dumitrache; Editura National 1999
5. Fiziologie Umana, pag. 567; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Bucuresti, 1989.