╗┐<Caloriile nu ingrasa | Caloriile nu conteaza | Cantitatea de glucide ingrasa | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Caloriile nu ingrasa | Caloriile nu conteaza | Cantitatea de glucide ingrasa

Ce ne guverneaz─â sunt hormonii (insulina) nu caloriile. Caloriile nu sunt egale ÔÇ×o calorie nu este doar o calorieÔÇŁ proteinele sunt folosite pentru a construi ┼či repara ┼úesuturi, surplusul de glucoza, lipidele sunt eliminate prin urin─â (glicozuria, cetonuria) ÔÇô astfel corpul uman este un sistem deschis; a doua lege a termodinamicii, entropia, se aplic─â, ce este ignorat─â de ÔÇ×o calorieÔÇŁ este ÔÇ×o calorieÔÇŁ [1].

Alimentele au r─âspuns insulinic diferit, glucidele sunt absorbite ca monozaharide (ÔÇ×descompuse ├«n monozaharide glucidele se absorbÔÇŁ[2]). Teoria caloriilor nu poate explica de ce te ├«ngra┼či m├ónc├ónd des. Dac─â vrei s─â sl─âbe┼čti te intereseaz─â s─â controlezi cantitatea de glucide (calitatea alimentelor) nu s─â numeri calorii.

Orice diet─â ce restric┼úioneaz─â calorii generalizat, de fapt restric┼úioneaz─â aportul de glucide / carbohidra┼úi ingera┼úi ÔÇô astfel se controleaz─â nivelul hormonilor. Actual obezitatea nu mai trebuie asociat─â cu excesul de calorii.

  • Caloriile nu pot explica de ce anumite pastile, steroizi ├«┼úi dubleaz─â greutatea ├«n decursul c├ótorva luni.
  • Caloriile nu pot explica de ce un animal castrat se va ├«ngr─â┼ča indiferent dac─â va m├ónca mai pu┼úin (dezechilibru hormonal).
  • Caloriile nu pot explica de ce persoanele cu dizabilit─â┼úi, nevoite s─â foloseasc─â scaune cu rotile nu se ├«ngra┼č─â de┼či nu pot face efort fizic.
  • Caloriile nu pot explica de ce persoanele supraponderate, obeze ce m─ân├ónc─â mai pu┼úin nu sl─âbesc.
  • Caloriile nu pot explica de ce la pubertate se fac diferen┼úierile ├«ntre b─âie┼úi ┼či fete: depun mu┼čchi, s├óni, gr─âsime etc. (hormoni sexuali).
  • Caloriile nu pot explica de ce hipersecre┼úia de insulin─â duce la obezitate.
  • Caloriile se calculeaz─â ├«n fizica de laborator unde are relevan┼ú─â.


Ce este o calorie?

  • [Calorie gram = (cal)]
    Cantitatea de energie necesar─â cre┼čterii temperaturii al unui gram de ap─â de la 14,5 ┬░C la 15,5 ┬░C la o presiune atmosferic─â standard.
    În S.I. se măsoară în jouli [1 calorie = ~4,184 jouli (J)].
  • [Calorie Kilogram = (kcal), Calorie ~calorie mare]
    Cantitatea de energie necesar─â la 1 kilogram de ap─â de a ridica temperatura cu 1 ┬░C.
    ├Än medicin─â se vorbe┼čte strict de kilocalorii (kcal) (├«n nutri┼úie ┼či alimenta┼úie se nume┼čte calorie mare).
    [1 kcal = ~4,184 kjouli (kJ) = ~4184 jouli (J)

Toate alimentele se măsoară în kcal de ex. untura de porc are 8,3 kcal/g, zahărul (otravă) are 3,9 kcal/g.

 

Restricţiile dietare funcţionează doar temporar:

Dac─â organismul nu este alimentat normal ┼či exist─â un deficit caloric pentru mult timp, va folosi proteina din mu┼čchi pentru glucoz─â, mai ales pe termen ├«ndelungat.

Metabolismul bazal al mu┼čchiului scheletic este 13 kcal/ zi, iar al ┼úesutului adipos 4,5 kcal/ zi[3], astfel organismul, ├«n nevoia de a mic┼čora consumul de glucoz─â, va sc─âpa de p─âr┼úile ce consum─â foarte mult ÔÇô sl─âbind, pierz├ónd mu┼čchi este periculos pentru s─ân─âtate.

ÔÇ×Randamentul producerii glucozei din 100g de proteine din organism este de aproximativ 57g [4].

ÔÇ×Restric┼úia dietar─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×glucide multeÔÇŁ este bazat─â doar pe o teorie, nu este bazat─â nici m─âcar pe observa┼úii: Japonia, Germania, Grecia erau ├«n foame ├«n al 2-lea r─âzboi mondial dar si dup─â.

Japonezii [nu aveau zah─âr] consum─â mult mai mult pe┼čte dec├ót europenii ┼či americanii, raportat ├«n 1982 ca 92,8 g zi persoan─â (Kagawa et al. 1982). Japonezii din satele de pescari au o medie de 147,7 g, Okinawa etc, consumul poate ajunge p├ón─â la 250g zi (8.9 oz) (Hirai et al. 1980; Kagawa et al. 1982)[5].

De ce caloriile nu conteaza?

Animalele ├«n natur─â nu calculeaz─â caloriile, dar ierbivorele se ├«ngra┼č─â pentru a supravie┼úui iernii grele, animalele nu au acces la zah─âr, sucuri, fain─â din cereale.

Medicina a mai progresat ├«n ultimii ani; este dovedit c─â glucidele rafinate ├«ngra┼č─â lucru ce se ┼čtia din 1863[6] (Letter on Corpulence, Addressed to the Public 1863 Wiliam Banting).

Nutri┼úioni┼čtii, medicii, doctoranzii nu au explicat ├«nc─â asta:

Yakuti din Siberia care consum─â 25-30 lb (11.4 - 13.6 kg) de carne zilnic[7].

Eschimo┼čii ├«n timpuri de bel┼čug consum─â ┼či 4 kilograme de carne zilnic, e un lucru obi┼čnuit la o singur─â mas─â[8].

Pe dieta industrial─â la 2000 - 2500 kcal te ├«ngra┼či.



Persoanele obeze sunt o surs─â de venit:
├Än America se cheltuie anual ├«ntre 33 - 55 miliarde de dolari pe produse ┼či servicii ale industriei de sl─âbit[9] (The Billion Dollar Weight Loss Industry).

├Än 1994 dr. Jules Hirsch de la Univ. Rockefeller declar─â (extras): ÔÇ×Ambiguitatea problemei a dus la ├«nflorirea industriei de sl─âbit pe seama celor naivi: noi produse, noi metode mai bune ca ale competitorilorÔÇŽ ce culeg profit de pe un public disperat dup─â r─âspunsuri, toate sub controlul agen┼úiilor guvernamentale[10]ÔÇŁ.

Imposibil de explicat de ce principiile alimentare au efect diferit asupra greut─â┼úii corporale, unii au inventat un nou termen ÔÇ×calorii negativeÔÇŁ (ce ar necesita mai mult─â energie dec├ót cea oferit─â), caloriile negative sunt o prostie, nu exist─â niciun studiu serios s─â sus┼úin─â a┼ča ceva[11]. Aceste alimente, de fapt, au pu┼úine glucide, fibre nedigerabile ÔÇô pu┼úine glucide nu stimuleaz─â prea mult insulina.

Ce ├«ngra┼č─â?
Cantitatea de glucide ce stimuleaz─â insulina.

ÔÇ×Prin manipul─âri dietetice efectuate pe normoponderali ┼či pe obezi, s-a demonstrat conving─âtor c─â principiul alimentar cu cea mai mare ac┼úiune insulinosecretant─â este reprezentat de glucidele rafinate ┼či suprarafinate[12]ÔÇŁ.

Alimente

Efect ├«n 10 ÔÇô 20 de ani.

- cereale, cereale dimineaţa

- pâine, covrigi, paste, etc

- bere din grâu, porumb

supraproduc┼úie insulina (hiperinsulinism) => ├«ngra┼č─â

hiperinsulinism => obezitate

ce provoac─â obezitatea cauzeaz─â ┼či boli cardiovasculare

- sucuri, sucuri carbogazoase,

- produse de patiserie

- ciocolat─â, fructoz─â, pr─âjituri

supraproduc┼úie insulina => ├«ngra┼č─â

hiperinsulinism => boli cardiovasculare

hiperuricemie => hipertensiune

Astfel desertul/dulciurile se pot consuma o dat─â pe s─âpt─âm├ón─â, dar nu ca dogma reclamelor ├«n locul m├ónc─ârii, desertul/dulciurile nu sunt m├óncare dar provoac─â mai mult─â foame[13] [14]. Fapt pentru care se introduce ├«n alimentele unde zah─ârul nu se g─âse┼čte ├«n mod normal = de a manipula ÔÇ×consumatorulÔÇŁ s─â consume mai mult, este doar ├«n avantajul firmelor de a manipula gustul ┼či calitatea produselor ieftine de a vinde mai mult.

Avem rezisten┼úa insulinic─â asociat─â cu infec┼úie, cancer, hipertensiune[15], boli cardiovasculare[16], obezitate[17]. Doze mari de insulin─â m─âresc ritmul cardiac ┼či debitul cardiac.

Cercet─ârile recente au ar─âtat c─â mici cantit─â┼úi de Factor de Necroza Tumoral─â (TNF-alpha) produse ├«n ┼úesutul gras sunt eliberate ├«n circula┼úie ┼či este, probabil, responsabil de rezisten┼úa insulinic─â ├«n obezitate[18].

Obezitatea este o boal─â caracterizat─â prin hiperinsulinism bazal ┼či reactiv. Principala cauz─â este hipersecre┼úia de hormon (insulina), aceasta la r├óndul s─âu fiind produs─â ├«n contextul deosebit de complex al rezisten┼úei insulinice[19].

Obezitatea este asociată pozitiv cu rezistenţa insulinică[20] [21] [22] rezultând o producţie de insulină în exces (hiperinsulinemie compensatorie[23] [24]) pentru a menţine nivelul glicemiei la nivele normale (glucoza din sânge).

Rezisten┼úa insulinic─â ┼či hiperinsulinemia compensatorie predispune la numeroase anomalii ca intoleran┼úa la glucoz─â, trigliceride serice m─ârite ┼či o sc─âdere a HDL ÔÇô c (lipoproteina ce transporta colesterol), hipertensiune, hiperuricemie, particule mai mici de LDL ÔÇô c. Toate aceste simptome sunt numite sindromul X [25].

Tabel Nutriţie Avansată: Insulina vs Glucagon

Insulina

Glucagon

Rol

Rol

Hormon hipoglicemiant

- reduce glucoza din sânge (glicemie)

- depune gr─âsimea, depune proteina

- ajut─â celulele s─â absoarb─â glucoza

Hormon hiperglicemiant

- cre┼čte glicemia

- stimuleaz─â insulina

- arde gr─âsimea

Sinteza lipidelor din glucide este condi┼úionat─â de insulin─â. Absen┼úa ei opre┼čte procesul ├«n ficat[27].

Glucagonul intervine în biosinteza glucozei din precursori neglucidici [28].

Glucagonul induce catabolizarea acizilor gra┼či prin ╬▓-oxidare

Insulina inhib─â ╬▓-oxidarea[29] astfel inhib─â eliberarea de acizi gra┼či din lipidele de rezerv─â.

Glucagonul inhib─â lipogeneza (formarea de gr─âsime / lipide de rezerv─â)

Stimularea excesiv─â
a insulinei ├«ngra┼č─â

În restricţia calorică se
folosesc proteine pentru energie

În restricţia caloriilor din glucide (carbohidraţi) se normalizează hormonii (în special insulina).

  • Metabolizarea gr─âsimii se face numai ├«n lipsa insulinei => glucidele blocheaz─â arderea/oxidarea gr─âsimii depuse ├«n organism (Sfaturile dietare ├«mboln─âvesc). Deoarece produc┼úia de lipide (gr─âsime) din glucide se realizeaz─â numai ├«n prezen┼úa insulinei (Fiziologie Uman─â).
  • Astfel acizii gra┼či pot fi catabolizati ├«n prezen┼úa glucagonului ├«n hepatocite (ficat) oferind energie sub form─â de corpi cetonici ÔÇô explic├ónd de ce c├ónd nu m─ân├ónci (post) sl─âbe┼čti ÔÇô dar nu mori ├«n lipsa glucozei (deoarece glucoza este produs─â ├«n organism, poate fi ├«nlocuit─â de corpi cetonici de majoritatea organelor) ÔÇô motiv pentru care glucidele / carbohidra┼úii din plante nu sunt esen┼úiali (cantitatea minim─â necesar─â de carbohidra┼úi / glucide este 0 zero grame[30]).


├Än organism exist─â importante depozite lipidice. La acest nivel, prin procese de lipogenez─â ┼či lipoliz─â se produce continuu depozitarea excesului de substan┼úe energogene ┼či respectiv mobilizarea acizilor gra┼či necesari ├«n alte zone. Echilibrul dintre aceste procese este controlat pe c─âi nervoase ┼či hormonale [31].

 

1 - Asta înseamnă că ceea ce ne controlează greutatea sunt hormonii
(adrenalina
[epinefrina], noadrenalina, insulina, glucagonul).

  • Endocrinologia rom├óneasc─â o parte de istorie:
  • ├Än 1908 savantul roman C. I. Parhon redacteaz─â lucrarea Secre┼úiile Interne, tradus─â ├«n francez─â in 1909[32]. Azi recunoscut─â ca primul tratat de endocrinologie publicat ├«n 1909 de C. I. Parhon ┼či Golstein[33].
  • ├Än 1933 s-a ├«nfiin┼úat prima catedr─â de endocrinologie din ┼úara noastr─â, prima din lume. Primul curs expus de prof. C.I. Parhon la 16 februarie 1934 la Facultatea de Medicin─â din Bucure┼čti. Endocrinologia a fost creat─â ├«n ┼úara noastr─â dup─â concep┼úia lui C. I. Parhon[34].
  • Omul de ┼čtiin┼ú─â rom├ón Nicolae C. Paulescu (1892 ÔÇô 1948), a descoperit insulina, pe care a denumit-o pancreina, cu c├óteva luni ├«naintea lui Banting ┼či Best, c─ârora profund pe nedrept, li s-a acordat premiul Nobel[35].

Endocrinologia românească despre obezitate:

Controlul greut─â┼úii este realizat de hormoni nu calorii. Nu se vorbe┼čte numai de calorii, nu se d─â vina pe pacient:

ÔÇťObezitatea este favorizat─â de foame, de prezen┼úa excesului
de insulina care stimuleaz─â puternic sinteza lipidelor[36]ÔÇŁ.

Explicat mai jos: nu conteaz─â la ce or─â m─ân├ónci... conteaz─â s─â ai pauz─â suficient─â ├«ntre mese ca insulina s─â scad─â, mesele dese stimuleaz─â ┼či mai mult insulina ÔÇô ceea ce nu vrei s─â faci.

Dac─â un bolnav cu hiperinsulinism ┼či-ar asigura un aport exogen cvasicontinuu de glucide, presupun├ónd c─â ar m├ónca ├«ntruna, el nu ar mai face crize hipoglicemice, dar s-ar ├«ngr─â┼ča [37].

2 - Deci insulina opre┼čte procesele ce elibereaz─â energia depus─â ├«n organism,
lipoliza, cetogeneza, glicogenoliza, proteoliza ┼či gluconeogeneza.

Logica fiind atunci c├ónd vine iarna ┼či nu ai ce m├ónca nu mori deoarece ai o cantitate de gr─âsimi din care faci glucoz─â, acizi gra┼či, corpi cetonici pentru supravie┼úuire.

Sursa energetic─â pentru ┼úesutul muscular, la persoanele aflate ├«n post prelungit, este reprezentat─â de corpii cetonici, produ┼či prin ÔÇô oxidarea acizilor gra┼či elibera┼úi din depozitele trigliceridice ale ┼úesutului adipos (ardere gr─âsimi). Aceast─â eliberare are loc datorit─â sc─âderii concentra┼úiei plasmatice a insulinei[38].

Indicele glicemic (creat pentru diabetici ├«n controlul glicemiei) ┼či ├«nc─ârcarea glicemic─â devin alegerea logic─â fiind destul de simplist de folosit, reprezint─â o medie.

Dar mai simplu este restric┼úionarea de glucide sau carbohidra┼úi rafina┼úi ÔÇô fa┼ú─â de num─âratul caloriilor ce nu specific─â ac┼úiunea glucidelor asupra insulinei.

Insulina favorizează reacţiile anabolice

(hormon antagonist cu glucagonul = opus)

Glucagonul favorizează reacţiile catabolice

Insulina favorizeaz─â depunerea de energie ┼či produc┼úia de proteine.

Glucagonul activeaz─â eliberarea de energie depus─â sub form─â de glucoz─â, acizi gra┼či, corpi cetonici.

Deci ceea ce ne ├«ngra┼č─â cel mai mult sunt glucidele concentrate (carbohidra┼úii), ca f─âina alb─â rafinat─â, zah─ârul, sau alimentele combinate cu acestea cresc glicemia care este cel mai puternic secretogog (stimuleaz─â cel mai mult secre┼úia de insulin─â).

Consumul de zah─âr ┼či produselor din zah─âr, de la
6,9 kg/cap locuitor /an 1950 la
26,4 kg /an ├«n 1978 (cre┼čtere de 382%) ÔÇô dinamica consumului mediu anual dup─â Marinescu.



Cre┼čterea consumului de zah─âr este un factor important
de risc obezogen (┼či nu numai obezogen)[39].

Pentru analizele medicale se ┼úine post de cel pu┼úin 10-12 ore ├«nainte de recoltarea probelor hematologice (stare de repaos). Aceast─â stare de repaos este benefic─â organismului ÔÇô aceasta se poate reproduce ┼či restric┼úion├ónd glucidele, carbohidra┼úii.

În obezitate apare o hipersecreţie a hormonilor gastrointestinali (gastrina, secretina, pancreozimin) care amplifică răspunsul secreţiei insulinice în momentul când alimentele vin în contact cu mucoasa gastrointestinală[40].

 

M├ónc─âm mai pu┼úin, facem exerci┼úii, dar asta nu rezolv─â nimic, de 25 de ani ┼čtim c─â nu rezolv─â nimic, toate studiile arat─â asta, reducerea ├«n greutate fiind de 1-5 kg[41], greutate ce apoi revine. Dietele prin ├«nfometare / restric┼úia caloriilor nu func┼úioneaz─â deoarece nu voin┼úa ci hormonii sunt cei ce controleaz─â greutatea.


Reactivitatea hiperinsulinica ┼či hipercortizolica la stimulii alimentari nu dispare nici dup─â 1-2 ani de la normalizarea greut─â┼úii[42].


Concluzie:

  • Metabolismul este controlat de hormoni nu calorii; demonstrat ┼či prin faptul c─â industria alimentar─â ├«ngra┼č─â animalele cu mese dese ┼či hormoni.
  • Deci industria alimentar─â este cu 50 de ani ├«naintea medicinei care ├«nc─â se chinuie cu caloriile.
  • Dietele prin ├«nfometare nu func┼úioneaz─â, ÔÇ×m├ónc├ónd mai pu┼úin ┼či mai mult efortÔÇŁ duce la foame mai mare, restric┼úia dietara va duce la ├«ngr─â┼čare sau chiar probleme neurologice.
  • 3 mese pe zi este suficient, 5 ├«ngra┼č─â (se stimuleaz─â prea des insulina)
  • Sunt mul┼úi medici ce ┼či-au dat doctoratele ├«n calorii ┼či restric┼úia caloriilor aceste lucr─âri sunt bazate pe teorii, dar toate domeniile au idio┼úi ┼či oameni cu influen┼ú─â.

Referinţe:

  1. The Obesity Epidemic, Zoe Harcombe 2010.

  2. Fiziologie Umana, pag. 544; prof dr. Ion Haulica, Editura Medicala Bucuresti 1989.

  3. ZiMian Wang, Stanley Heshka, Kuan Zhang, Carol N. Boozer and Steven B. Heymsfield, ÔÇťResting Energy Expenditure:
      Systematic Organization and Critique of Prediction MethodsÔÇŁ, Obesity Research 2001

  4. Biochimie Vol. 2 Lehninger, Editura Tehnic─â Bucure┼čti 1992.

  5. Omega-3 Fatty Acids and Health, Joyce A. Nettleton, 2005.

  6. Letter on Corpulence, Addressed to the Public; W. Banting, 1864 >online >PDF

  7. The Diet of Canadian Indians and Eskimos; H. M. Sinclair, Laboratory of Human Nutrition, University of Oxford 1953

  8. The Diet of Canadian Indians and Eskimos; H. M. Sinclair, Laboratory of Human Nutrition, University of Oxford 1953

  9. The Billion Dollar Weight Loss Industry By Arlene Schneider >ezineacticle

10. Hermann Hirsch 1994 lecture: Establishing a biologic basis for obesity.

11. Snyderman, Dr. Nancy 2009 - "There Are No Negative-Calorie Foods - Debunking 10 Myths About Dieting"

12. Lipidologie Clinica II, prof. dr. doc. Iulian Mincu; Editura Medicala Bucuresti 1983

13. Is fast food addictive? Curr Drug Abuse Rev. 2011 Sep;4(3):146-62. >Abstract

14. Glycaemic response to foods: impact on satiety and long-term weight regulation. >Abstract

15. Single Mechanism For Hypertension, Insulin Resistance And Immune Suppression >Sciencedaily

16. Insulin resistance, the insulin resistance syndrome, and cardiovascular disease. >Abstract

17. Modan M, Halkin H, Almog S, et al. Hyperinsulinemia: a link between hypertension obesity and glucose intolerance.
      J Clin Invest. 1985; 75: 809ÔÇô817. >Abstract

18. Mechanisms of TNF-alpha-induced insulin resistance >Abstract

19. Lipidologie Clinica II, prof. dr. doc. Iulian Mincu; Editura Medicala Bucuresti 1983.

20. Mechanisms linking obesity to insulin resistance and type 2 diabetes >Abstract

21. Obesity and insulin resistance; J Clin Invest. 2000;106(4):473ÔÇô481. doi:10.1172/JCI10842 >Abstract

22. Insulin Resistance and Diabetes >Guide

23. Annu Rev Nutr. 2005;25:391-406. >Abstract

24. Insulin resistance and hyperinsulinemia: you can't have one without the other; Diabetes Care. 2008 Jul;31(7):1433-8. >Abstract

25. Pathophysiology of insulin resistance in human disease >Abstract

26. Palgi A, Read JL, Greenberg I, Hoefer MA, Bistrian BR, Blackburn GL. Multidisciplinary treatment of obesity with a
      protein-sparing modified fast: results in 668 outpatients. Am J Public Health 1985;75:1190ÔÇô4.

27. Fiziologie Umana, Editia a III-a; prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medicala Bucuresti 1980.

28. Biochimie Comprehensiva ÔÇô pag 347, prof dr. Ion Matei ÔÇô Ilfoveanu; Editura Renasterea Daciei 2003.

29. Clinical Biochemistry An Illustrated Colour Text, Churchill Livingstone, Edinburgh (1995)

30. Koolman, Color Atlas of Biochemistry, 2nd edition; pag 361, Thieme 2005.

31. Fiziologie Umana, pag 49 ÔÇô prof. Dr. Ion Haulica; Editura Medicala Bucuresti 1989.

32. Endocrinologie Clinica ed II-a, Acad. Prof. dr. Stefan Milcu, prof dr. docent Marcela Pitis, Editura Didactica si
      Pedagogica Bucuresti 1976.

33. Endocrinologie Clinica; Acad. St. M. Milcu; Editura Medicala 1967.

34. Endocrinologie, prof. Dr. Marcela Pitis; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1985.

35. Biochimie Comprehensiva ÔÇô pag 321, prof dr. Ion Matei ÔÇô Ilfoveanu; Editura Renasterea Daciei 2003

36. Endocrinologie Clinica, pag. 537; Acad. St. M. Milcu; Editura Medicala 1967.

37. Endocrinologie Clinica, pag. 543-4; Acad. St. M. Milcu; Editura Medicala 1967.

38. Hipoglicemiile, pag. 16; prof. Dr. Doc. Iulian Mincu, Dr Ionescu C-tin Targoviste; Ed. Medicala Bucuresti 1990.

39. Lipidologie Clinica II, pag. 117; prof. dr. doc. Iulian Mincu; Editura Medicala Bucuresti 1983.

40. Endocrinologie Clinica ed II-a, Acad. Prof. dr. Stefan Milcu, prof dr. docent Marcela Pitis, Editura Didactica si Pedagogica
      Bucuresti 1976.

41. Shaw et. al Cochrane Reviews 2006 >epub

42. Endocrinologie Clinica ed II-a pag. 215; Acad. Prof. dr. Stefan Milcu, prof dr. docent Marcela Pitis, Editura Didactica si
      Pedagogica Bucuresti 1976.

Articole asem─ân─âtoare:
Comparaţie între alimente
Care sunt cele mai bune alimente?Ca s─â ┼čtim asta facem o compara┼úie ├«ntre produsele: ficat, broccol
Grasimea dietara nu ingrasa
Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â, pentru a depune gr─âsimea biochimic este necesar─â prezen┼úa glucozei (glucide
Sfaturile dietare îmbolnăvesc
Sfaturile dietare: piramida alimentelor[1]: a┼ča numitul ghid alimentar pentru o ,,via┼ú─â s─ân─âtoas

Comentarii