╗┐<E┼čti ceea ce m─ân├ónci? Tabel macronutrien┼úi | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

E┼čti ceea ce m─ân├ónci? Tabel macronutrien┼úi



Am decis s─â fac un
mic tabel cu absorb┼úia ┼či rolul macronutrien┼úilor ├«n organism, caloriile ┼či macronutrien┼úii esen┼úiali:

Macronutrien┼úii sunt ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n 3 categorii: lipide (gr─âsimi), proteine ┼či glucide (carbohidra┼úi):



Mai jos: Tabel NutriţieAvansată Macronutrienţi:

 




Macronutrienţi


Gr─âsimi, Lipide, Trigliceride


Proteine, Animoacizi


Glucide, Carbohidraţi, Hidrocarburi

Calorii (kcal/gram)

Untur─â de porc 8,3 kcal/g
Ulei de porumb 8,5 kcal/g[1]

În medie 4,1 kcal/g[2](Rubner)

Zah─âr 3,9 kcal/g (otrav─â)
Amidon 4,2 kcal/g[3]

Se absorb ca:

Glicerol ┼či acizi gra┼či*

Aminoacizi

Se absorb ca monozaharide*** (glucoz─â, fructoz─â, galactoz─â etc)


Esenţiali
în hrană**

Acizi gra┼či esen┼úiali[4]:

Acidul linoleic (omega-6)

Acidul ╬▒-linolenic (omega-3)

Aminoacizi esenţiali:

Treonina

Valina

Leucina

Izoleucina

Lizina

Metionina

Fenilalanina

Triptofanul

Neesenţiali



Rol:

> Hormoni sterolici ┼či vitamine liposolubile.

> Fosfolipidele ┼či colesterolul au rol structural ├«n ┼úesutul nervos.
,,Prezen┼úa lor ├«n ┼úesutul nervos ├«i explic─â ┼či stabilitatea structural
─â[5]".

> Conţinutul lipidic este de 50-54% din greutatea uscată a creierului.

> Formeaz─â materia vie.

> Formează hormoni, anticorpi, enzime, ,,neurotransmiţători[6]".
> Are rol de refacere ┼úesuturi, cre┼čtere.

> Proteinele reprezint─â cam 40% din greutatea uscat─â a creierului.

> Rol funcţional: Ribozele acizilor nucleici.

> Se găsesc în ţesutul cartilaginos

> Cantitatea de glucide în corp 1-2%.

* În reticolul endoplasmatic (intracelular) se resintetizează trigliceride proprii.

** Nu pot fi sintetizaţi în organism, astfel necesită consum zilnic.

*** Singura formă absorbabilă este cea de monozaharid[7], transportul în corp este de glucoză (se măsoară ca glicemie).

 

E┼čti ceea ce m─ân├ónci?

Sau altfel spus: pentru a fi apt ┼či s─ân─âtos trebuie s─â m─ân├ónci m├óncare bun─â, dar suntem o societate de consum guvernat─â de incapabili.

 Primele men┼úion─âri relevante:
ÔÇ×Spune-mi ce m─ân├ónci ┼či ├«┼úi voi spune ce e┼čti[8]".

 ÔÇ×90% din bolile cunoscute omului sunt cauzate de m├ónc─âruri ieftine. E┼čti ceea ce m─ân├ónciÔÇŁ.
"Ninety per cent of the diseases known to man are caused by cheap foodstuffs. You are what you eat."[9]

 

Energia folosit─â de celule se nume┼čte ATP (adenozin-trifosfat).
 

Din metabolismul glucidelor, lipidelor ┼či proteinelor, rezult─â ATP-ul care ├«nmagazineaz─â energia utilizat─â apoi pentru desf─â┼čurarea diferitelor func┼úii[10].

 

  • Lipide (Trigliceride, Triacilgliceroli)

Homo sapiens are creierul foarte mare în comparaţie cu restul primatelor.

Astfel are nevoie de gr─âsimi pentru construc┼úia ┼či men┼úinerea creierului: are nevoie de colesterol, lecitin─â, cholin─â, gr─âsime saturat─â, acizi gra┼či polinesatura┼úi.
,,Ace┼čti compu┼či se g─âsesc ├«n concetra┼úie mare ├«n organe de animale, pe┼čti oceanici ┼či icre [11]
ÔÇŁ.

 


Componentul
 


Substanţa cenusie
% (procentaj)


Substanţa albă
% (procentaj)

Apa

83-87

68-74

Proteine

8-12

9-12

Lipide

5-13

17-37

Minerale

1-2,6

2-2,7

,,Diferen┼úele de compozi┼úie a sistemului nervos dintre substan┼úa alb─â ┼či substan┼úa cenu┼čie:[12]
(se remarcă concentraţia mărită a lipidelor,
de cca. 3 ori mai mare ├«n substan┼úa alb─â).ÔÇŁ

 

  • Proteine

Aminoacizii sunt constituen┼úi fundamentali ai proteinelor. Exist─â 20 aminoacizi ├«n proteinele din m├óncare, ┼či avem nevoie de to┼úi. Dintre ei, 8 aminoacizi nu pot fi sintetiza┼úi de corpul uman (vezi tabel Macronutrien┼úi). Ace┼čtia se numesc aminoacizi esen┼úiali ┼či trebuie ob┼úinu┼úi din proteinele din m├óncare.

 Proteinele complete: sunt cele care con┼úin un num─âr mare de aminoacizi, inclusiv to┼úi aminoacizii esen┼úiali ┼či ├«n propor┼úii corecte pentru refacerea ┼úesuturilor;
  Proteinele complete ÔÇô au origine animal─â: carne, ou─â, produse lactate.

 Proteinele incomplete: cuprind un num─âr limitat de aminoacizi esen┼úiali ┼či neesen┼úiali, nu pot oferi materialul necesar de refacere a ┼úesuturilor;
  Proteinele incomplete ÔÇô au origine vegetal─â: fructe, legume, cereale.

 

  • Glucide (Carbohidra┼úi)

Legumele con┼úin protein─â incomplet─â (vezi ┼či Compara┼úie ├«ntre alimente), con┼úinut sc─âzut de zah─âr, ceea ce nu este un lucru r─âu ├«n consumul exagerat de glucide.

Nu se ├«nt├ómpl─â la fel ├«ns─â ├«n cazul glucidelor rafinate ce nu con┼úin fibre pentru un g─âtit rapid ┼či depozitare de lung─â durat─â ca: f─âina alb─â, pastele, ├«ndulcitorii, conservan┼úii, pr─âjiturile, sucurile etc. (ce au mult zah─âr concentrat prin eliminarea celorlalte elemente vezi Zah─ârul este otrav─â)

ÔÇ×├Än colonul omului, flora microbian─â scindeaz─â par┼úial celuloza din morcovi, f─âinoase, f─âr─â a o putea modifica pe cea provenit─â din leguminoase. Morcovii tineri sunt mai s─âraci ├«n celuloz─â dec├ót cei ajun┼či la maturitateÔÇŁ[13].

Adic─â legumele lemnoase mai ales cele b─âtr├óne nu sunt at├ót de digerabile cum se spune, pl─âte┼čti pentru ceva ce nu folose┼čti. Dar, pentru tranzitul intestinal, fibrele nedigerabile (celuloza) din leguminoase sunt de preferat ├«n locul fibrelor din cereale care sunt problematice: con┼úin acid fitic dar ┼či antigeni.

ÔÇ×Alergia la cereale este frecvent─â ├«n ┼ú─ârile unde se consum─â fulgi de porumb sau alte preparate de cereale, preparate prin ├«nc─âlzire (coacere par┼úial─â) cu con┼úinut de zah─âr. Totodat─â, modul de preparare cre┼čte riscul sensibiliz─ârii prin augmentarea leg─âturilor de tip MaillardÔÇŽ[14]ÔÇŁ.

Reac┼úia Maillard este o form─â de brunificare non-enzimatic─â la temperaturi mari ÔÇô> (ex: crusta crocant─â a p├óinii, carnea bine facut─â cum se recomand─â de c─âtre speciali┼čtiÔÇŽ).

Asta inseamn─â c─â sunt daunatoare: cerealele de diminea┼ú─â, cerealele crocante, covrigii, crusta crocant─â a p├óinii, p├óinea pr─âjit─â ┼či pr─âjelile la temperaturi mari ┼či far─â umezeal─â.

Fibrele cerealelor trebuie reduse deoarece acestea m─âresc nevoia organismului de minerale[15]; ÔÇ×efectul specific al supliment─ârii cu fibre dietare este necunoscut ┼či poate avea consecin┼úe d─âun─âtoare asupra popula┼úiei[16]".

 

Cine impune ca fructele ┼či cerealele s─â fie necesare?

Cei ce scot bani din asta: cumperi de la burs─â[17] cereale cu 0,7 ÔÇô 0,75 lei/kg vinzi mai departe (specul─â) sau procesezi materia ┼či vinzi cu 9 lei punga de 500g cereale; (de exemplu: fulgi porumb 375g la pung─â = 9 lei adic─â 1kg = 24 lei av├ónd un profit brut de aproximativ 3000%.).

Continu├ónd pe aceea┼či idee, m├óncarea de c├óini ┼či pisici comercial─â con┼úine legume ┼či cereale. De ce a┼č da unui carnivor legume ┼či cereale? Pentru c─â este umplutur─â ieftin─â, dac─â se ├«mboln─âve┼čte, ai nevoie de bani de veterinar, medicamente...
M├óncarea pentru animale are diferite forme ┼či culori; g─âsesti
sute de produse dar acela┼či con┼úinut (branding 3D). ÔÇ×Forma este un aspect vizual imediat reconoscibil al oric─ârui brand[18]".

 

  • Concluzie:
  • Cine spune: carbohidra┼úii complec┼či sunt cei mai buni, nu ┼čtie despre ce vorbe┼čte!
    Legumele, cerealele ┼či fructele sunt absorbite ca monozaharide (carbohidra┼úii ajung la glucoz─â - monozaharid).
    ,,├Än s├óngele circulant trec numai monozaharidele[19]ÔÇŁ.
  • Legumele lemnoase mai ales cele b─âtr├óne nu sunt at├ót de digerabile cum se ,,credeÔÇŁ.
  • Consumul de carne animal─â adic─â proteine ┼či lipide este necesar zilnic (esen┼úial).

 

Referinţe:


  1. Finley, Leveille, Klemman, et al. Growth method for estimating the caloric availability of fats and oils. J Agric Food Chem 1994: 42: 489-494.

  2. Max Rubner (1854 -1982) The jurnal of Nutrition Full PDF 

  3. Ottoboni A, Ottoboni F. The Modern Nutritional Diseases, Vincente Books 2002.

  4. Know Your Fats, Mary G. Enig Ph.D; Bethesda Press 2010

  5. Fiziologie Uman─â, Edi┼úia a III-a, prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980.

  6. Koolman, Color Atlas of Biochemistry, 2nd edition; 2005 Thieme

  7. ,,Singura form─â absorbabil─â este cea de monozaharid, este necesar ca polizaharidele ┼či dizaharidele s─â fie mai ├«nt├ói hidrolizate la monozaharidele
       componente ├«n cursul procesului de digestieÔÇŁ
Biochimie Medical─â, Mic Tratat, pag 312, Veronica Dinu, Eugen Trutia,
       Elena Popa Cristea, Aurora Popescu; Ed. Medical─â Bucure┼čti 1996.

  8. Physiologie du Gout, ou Meditations de Gastronomie Transcendante, Anthelme Brillat-Savarin (1826)

  9. You Are What You Eat: how to win and keep health with diet. Lindlahr (1942)

10. Fiziologie Uman─â, Edi┼úia a III-a, prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980.

11. Deep Nutrition, Catherine Shanahan Md; Big Box Books, 2008

12. Tratat de Biochimie Medical─â, Vol II; Prof. dr. doc. Aurora Popescu, Dr. doc. Cercetator ┼čtiintific Marcela Zamfirescu-Gheorghiu,
        Editura Medical─â Bucure┼čti 1991

13. Semiologie Anatomic─â, Biochimic─â, Fiziopatologica, Emil A. Popescu; Editura Medical─â Bucure┼čti 1984

14. Intolerante si agresiuni Alimentare, D Drumitrascu, M. Grigorescu, I. Itu; Editura Medical─â Bucure┼čti 1984

15. Southgate DAT. Minerals, trace elements and potential hazards. Am J Clin Nutr 1987; 45: 1256 FullPDF

16. Wasan HS, Goodlad RA. Fibre-supplemented foods may damage your health; 1996, Lancet FullText

18. Branduri Senzoriale, Martin Lindstrom 2005, Ediţia în limba romană - Publica 2009.

19. Fiziologie Edi┼úia a II-a revizuit─â, prof. dr. doc. I. Baciu; Editura Didactic─â ┼či Pedagogic─â Bucure┼čti 1977.

Proteinele incomplete cuprind un num─âr limitat de aminoacizi esen┼úiali ┼či neesen┼úiali; nu pot oferi materialul necesar de refacerea ┼úesuturilor;
  Proteinele incomplete ÔÇô au origine vegetal─â: fructe, legume, cereale.
Articole asem─ân─âtoare:
Caloriile nu ingrasa | Caloriile nu conteaza | Cantitatea de
Ce ne guverneaz─â sunt hormonii (insulina) nu caloriile. Caloriile nu sunt egale ÔÇ×o calorie nu este d
Comparaţie între alimente
Care sunt cele mai bune alimente?Ca s─â ┼čtim asta facem o compara┼úie ├«ntre produsele: ficat, broccol
Grasimea dietara nu ingrasa
Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â, pentru a depune gr─âsimea biochimic este necesar─â prezen┼úa glucozei (glucide

Comentarii