Cerealele sunt nesănătoase
O dietă sănătoasă nu poate conţine cereale în procentaj mare, deoarece cerealele conţin antinutrienţi ca: gluten, fitaţi, acizi uronici ce împiedică absorbţia de calciu, magneziu, fier sau zinc. Fibrele din legume, fructe sunt mai bune ca fibrele cerealiere.
Sursa principală de hrană a planetei sunt cerealele şi azi, de 4 ori mai multe cazuri de boală celiacă[1] decât acum 50 de ani; cerealele mai cauzează şi carii dentare[2].
„Biodisponibilitatea fierului dietar este mică în populaţiile consumatoare de diete monotone bazate pe plante[3]" deficienţă de fier[4], de vitamine solubile în grăsimi[5], zinc[6], calciu[7], seleniu[8].
- Avem creiere mai mici ca acum 10000 de ani:
„Începutul cultivării cerealelor în neolitic a dus la crearea agriculturii, capacitatea craniană a scăzut în jur de 11% (Ruff, 1997); această diminuare este paralelă cu o scădere a consumului de produse animale şi, astfel, o cantitate diminuată de acizi graşi preformaţi cu catenă lungă, acizi graşi polinesaturaţi (substanţa de construcţie a ţesutului cerebral [9])”. Studii recente ale fosilelor umane sugerează cum creierul s-a micşorat mai rapid decât corpul în timpurile mai moderne ce corelează cu înlocuirea cărnii cu cerealele [10].
Până la „revoluţia agricolă” acum ~12.000 de ani, oamenii nu consumau cereale*. Deşi din punct de vedere genetic nevoile nutriţionale s-au schimbat foarte puţin în ultimii 40.000 de ani, dieta s-a modificat dramatic în ultimii 10.000 de ani de la apariţia agriculturii[11]. * Cerealele au fost hibridizate de oameni pe parcursul a sute de ani, manipulate ca seminţele să fie mai mari, să reziste până la recoltă, dăunători. |
Sursa de hrană după Harlan [12]
Comparaţie | Animale | Plante |
Mecanism apărare | Activ - metoda de apărare: mecanică | Pasiv - met. de aparare: biochimică[13] |
| - Proteinele animale (aminoacizi) previn malnutriţia. - Aminoacizii sunt precursori pentru: hormoni, vitamine, coenzime, pigmenţi, substanţe neurotransmiţătoare[14] | - Sedative, halucinogene, antimicotice, antibacteriene, antiinflamatoare etc. Motiv pentru care se folosesc în farmacie, în agricultura biologică ca insecticide: piretrină, nicotină (tutun) etc. |
| - Suplimentarea cu B12, B6 + acidul folic[15] ar putea preveni riscul de accidente vasculate prin reducerea homocisteinei. - Efecte antibacteriene - Creşte colesterolul - Ser antivenin. | - Cafeina (cafeaua) te prosteşte[16] [17]. - Creierul se micşorează la persoanele pe dieta vegetariană [18] dar şi cei ce consumă carne pot fi deficienţi în vitamina B12 când ai doar 10% - 20% proteina animală în salam, etc. - Disfuncţiile neurologice pot apărea de la sensibilitatea la gluten[19]. |
Producţie colesterol | Da | Da Explicând astfel motivul pentru care vegetarienii şi veganii au colesterolul total crescut. |
Materia primă pentru sinteza colesterolului este acetil-CoA care poate fi obţinută din: - Glucoză (glicoliza la piruvat şi decarboxilare oxidativă) - Acizi graşi (b-oxidare) - Aminoacizi, catenele unor aminoacizi (după transaminare şi degradarea catenei ternare); [20] - Biochimie. | ||
Glucoza ingerată în excess faţă de necesităţile energetice imediate şi faţă de capacitatea de depozitare este transformată prin glicoliză în piruvat apoi în acetil-CoA[21].
Rezultă: biosinteza colesterolului se realizează din plante, legume, carne, grăsime (acetil-CoA), din toate principiile alimentare. Colesterolul se produce în majoritatea celulelor (biosinteză colesterol endogen) şi din orice mănânci -> glucoză (plante, legume etc).
Astfel creşterea colesterolului total poate explica o glicemie mărită: |
Deci nu contează dacă cumperi produse fără colesterol sau alte aberaţii ale industriei – acestea fac mai mult rău prin înlocuirea grăsimii cu grasimi vegetale hidrogenate, margarine [23].
- Pâinea:
Pentru obţinerea făinii albe (70% din extracţie) se îndepărtează în timpul măcinatului tărâţele şi germenele (în proporţie de 30%)[24] care se folosesc în hrana animalelor (au conţinul de proteină 12-14%[25]).
Făina ce conţine amidon insolubil, devine uşor digerabilă în timpul coacerii, adică în timpul producerii pâinii. Glucoza provine din amidon, sub acţiunea amilazei din faină.
Prin utilizarea amilazelor exogene se produce o cantitate de zaharuri fermentescibile, care depăşesc necesităţile afânării aluatului, proceselor de formare a aromelor şi pâinii pe cale biochimică -> iar resturile de zaharuri fiind detectate în pâine în cantitate mare. (Pomeranz, Tokareva, Moţoc şi Giurca)[26]
Ţesutul adipos la un organism supraalimentat, în special din cauza alimentelor rafinate şi suprafinate, este expus permanent la o concetraţie mare de glucoză şi insulină. „Sinteza lipidelor din glucide este condiţionată de insulină [27]”.
Obezitatea este o boală caracterizată prin hiperinsulinism bazal şi reactiv [28]. |
Asta înseamnă că o dietă în procentaj mare pe cereale – glucide rafinate şi mesele dese te îngraşă prin stimularea insulinei, cresc Colesterolul şi Trigliceridele serice.
- Efectul cerealelor:
„Efectele secundare ale fibrelor alimentare: Cerealele sunt bogate în antinutrienţi ce pot scădea absorbţia de fier, calciu şi zinc [29]”.
Datorită conţinutului în fitaţi, acizi uronici şi, probabil, alte substanţe, fibrele alimentare leagă şi sustrag din procesul de absorbţie calciul, magneziul, fierul, zincul[30]. |
„Alimentaţia exagerată cu glucide poate duce pe deoparte, la carenţă de vitamina B1 întrucât metabolizarea glucidelor necesită această vitamină, iar pe de altă parte, aportul excesiv de făinoase prin conţinutul bogat în fitină poate priva organismul de calciu[31]”. Suplimentarea cu vitamina B12 poate preveni boala Alzheimer[32].
- Cerealele înlocuiesc restul principiilor alimentare în Asia de Sud şi de Est, America Centrală unde compun 80% din alimentaţie[33], iar în jumătate din ţările lumii mai mult de 50% din aportul caloric total.
În dieta pe cereale, deficitul de vitamina A rămâne una din marile probleme în lumea a 3-a[34], unde copiii suferă de xeroftalmie, orbire, astfel mortalitatea infantilă este crescută.
Cerealele sălbatice au seminţe mici, aproape nedigerabile fără măcinare şi procesare termică[35]. „În ţările dezvoltate se consumă multe cereale; prin măcinarea făinii se pierd nutrienţi şi fibre[36]” „Alergia la cereale este frecventă în ţările unde se consumă fulgi de porumb sau alte preparate de cereale, preparate prin încălzire (coacere parţială) cu conţinut de zahăr”[37].
Concluzie:
- „Cerealele procesate nu conţin nutrienţi şi trebuie fortificate industrial" [38] soluţia oferită este de modificare a alimentelor sărace în nutrienţi ce te îmbolnăvesc din cauza lipsei vitaminelor, mineralelor, grăsimii şi proteinelor – iar noile soluţii nu sunt testate şi pot crea noi probleme.
- Cantitatea acceptabilă de cereale, pâine la zi 0 - 30% - cerealele nefiind esenţiale sau benefice, dar economia te obligă să astâmperi foamea cu ce te îmbolnăveşte şi te îngraşă.
- Nu mai este niciun secret că cele 2 mari deficienţe ale vitaminelor B - pelagra şi beriberi - sunt cauzate de consumul excesiv de cereale (am scăpat de acestea fortificând sintetic făina şi orezul).
- Experţii recomadă cerealele pentru conţinutul în vitaminele B; este ironic şi trist că nu iau în calcul procesarea, măcinarea, prelucrarea termică sau ştiinţa medicală „^Alimentaţia exagerată cu glucide poate duce, pe deoparte, la carenţa de vitamina B1” [31].
- Homo Sapiens nu a evoluat pe cereale ci le-a creat, şi nici nu ne-am adaptat la aşa gunoaie.
În plus necesitatea nutriţională de vitamina B12 demonstrează clar că dietele vegetariene bazate pe cereale şi legume (plante comestibile) nu sunt componentele ce au modelat genomul uman.
2. JAY, P.: The Reduction of Oral Lactobacillus Acidophilus Counts by the Periodic Restriction of Carbohydrate,
Am J Orthod 33: 162-184, 1947.
3. Dietary iron bioavailability is low in populations consuming monotonous plant-based diets,
The Lancet, Volume 370, Issue 9586, Pages 511 - 520, 11 August 2007 >FullText
9. Evolution, Diet and Health S. Boyd Eaton, MD and Stanley B. Eaton III >Evolution, Diet and Health Online
11. Eaton SB, Konner M: Paleolithic nutrition a consideration of its nature and current implications.
N Engl J Med 1985;312:283-289.
12. Harlan JR: Crops and Man. Madison, American Society of Agronomy, 1992.
13. Flora Medicinala a Romaniei, Vol 1; doctor in biologie Mircea A, doctor farmacist Ovidiu B,
inginer Florentin C. Editura Ceres Bucuresti 1988.
14. Biochimie Vol. 2 Lehninger, Editura Tehnică Bucureşti, 1992.
15. Meta analysis suggests that folic acid supplementation does not reduce risk of stroke, but there may be some
benefit when given in combination with vitamins B6 and B12 and in primary prevention >Fulltext
16. The Effects of Caffeine, Impulsivity, and Sex on Memory for Word Lists".
Physiology & Behavior 41 (1): 25–30. >Science
17. Caffeine got your tongue? http://www.apa.org/monitor/julaug04/caffeine.aspx
20. Biochimie Medicala Mic Tratat; pag 450, Editura Medicala Bucuresti 1996.
21. Biochimie Vol. 2 Lehninger, pag. 49, Editura Tehnică Bucureşti; 1992
22. Curs Biochimie, Universitatea de Medicina si Stomatologie Ovidius Constanta, 2001
23. Harvard Public Health Review >Trans Fats
24. Tratat de Biochimie Medicala Vol II, Editura Medicala Bucuresti, 1991.
25. Bazele moderne ale alimentaţiei Gh.Baia, Editura Agro-silvica, Bucureşti (1965)
26. Biochimia Produselor Alimentare; Editura Tehnica Bucuresti 1976?
27. Fiziologie Umana, prof. dr. Ion Haulica; Editura Medicala Bucuresti 1989.
28. Lipidologie Clinica II; pag. 243, Editura Medicala Bucuresti 1983.
30. Intolerante si Agresiuni Alimentare; pag. 433, Editura Medicala 1984
31. Fiziologie Umana, prof. dr. Ion Haulica; Editura Medicala Bucuresti 1989.
32. Vitamin B12 helps prevent Alzheimers http://www.mb.com.ph/node/283097/vitamin-b12-help
33. Lorenz K, Lee VA: The nutritional and physiological impact of cereal products in human nutrition.
Crit Rev Food Sci Nutr 1977;8:383–456.
34. E-Siong T: Carotenoids and retinoids in human nutrition. Crit Rev Food Sci Nutr 1992;31:103–163.
35. Bradbury JH, Collins JG, Pyliotis NA: Digestibility of proteins of the histological components of cooked and
raw rice. Br J Nutr 1984;52:507–513.
37. Intoleranţe şi Agresiuni Alimentare, D. Dumitrascu, M. Grigorescu, I. Itu. Editura Medicală, Bucureşti – 1984.
