╗┐<Cerealele sunt nes─ân─âtoase | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Cerealele sunt nes─ân─âtoase

O dietă sănătoasă nu poate conţine cereale în procentaj mare, deoarece cerealele conţin antinutrienţi ca: gluten, fitaţi, acizi uronici ce împiedică absorbţia de calciu, magneziu, fier sau zinc. Fibrele din legume, fructe sunt mai bune ca fibrele cerealiere.

Sursa principal─â de hran─â a planetei sunt cerealele ┼či azi, de 4 ori mai multe cazuri de boal─â celiac─â[1] dec├ót acum 50 de ani; cerealele mai cauzeaz─â ┼či carii dentare[2].

ÔÇ×Biodisponibilitatea fierului dietar este mic─â ├«n popula┼úiile consumatoare de diete monotone bazate pe plante[3]" deficien┼ú─â de fier[4], de vitamine solubile ├«n gr─âsimi[5], zinc[6], calciu[7], seleniu[8].

 

 

 

  • Avem creiere mai mici ca acum 10000 de ani:

ÔÇ×├Änceputul cultiv─ârii cerealelor ├«n neolitic a dus la crearea agriculturii, capacitatea cranian─â a sc─âzut ├«n jur de 11% (Ruff, 1997); aceast─â diminuare este paralel─â cu o sc─âdere a consumului de produse animale ┼či, astfel, o cantitate diminuat─â de acizi gra┼či preforma┼úi cu caten─â lung─â, acizi gra┼či polinesatura┼úi (substan┼úa de construc┼úie a ┼úesutului cerebral [9])ÔÇŁ. Studii recente ale fosilelor umane sugereaz─â cum creierul s-a mic┼čorat mai rapid dec├ót corpul ├«n timpurile mai moderne ce coreleaz─â cu ├«nlocuirea c─ârnii cu cerealele [10].

P├ón─â la ÔÇ×revolu┼úia agricol─âÔÇŁ acum ~12.000 de ani, oamenii nu consumau cereale*.

De┼či din punct de vedere genetic nevoile nutri┼úionale s-au schimbat foarte pu┼úin ├«n ultimii 40.000 de ani, dieta s-a modificat dramatic ├«n ultimii 10.000 de ani de la apari┼úia agriculturii[11].

* Cerealele au fost hibridizate de oameni pe parcursul a sute de ani, manipulate ca seminţele să fie mai mari, să reziste până la recoltă, dăunători.


Sursa de hran─â dup─â Harlan [12]

 

Comparaţie

Animale

Plante

Mecanism ap─ârare

Activ

- metoda de ap─ârare: mecanic─â

Pasiv

- met. de aparare: biochimic─â[13]


Avantaje

- Proteinele animale (aminoacizi) previn malnutriţia.

- Aminoacizii sunt precursori pentru: hormoni, vitamine, coenzime, pigmenţi, substanţe neurotransmiţătoare[14]

- Sedative, halucinogene, antimicotice, antibacteriene, antiinflamatoare etc.

Motiv pentru care se folosesc în farmacie, în agricultura biologică ca insecticide: piretrină, nicotină (tutun) etc.


Efecte

- Suplimentarea cu B12, B6 + acidul folic[15] ar putea preveni riscul de accidente vasculate prin reducerea homocisteinei.

- Efecte antibacteriene

- Cre┼čte colesterolul

- Ser antivenin.

- Cafeina (cafeaua) te proste┼čte[16] [17].

- Creierul se mic┼čoreaz─â la persoanele pe dieta vegetarian─â [18] dar ┼či cei ce consum─â carne pot fi deficien┼úi ├«n vitamina B12 c├ónd ai doar 10% - 20% proteina animal─â ├«n salam, etc.

- Disfuncţiile neurologice pot apărea de la sensibilitatea la gluten[19].

Producţie colesterol

Da
din acetil-CoA.

Da
din acetil-CoA.

Explic├ónd astfel motivul pentru care vegetarienii ┼či veganii au colesterolul total crescut.

 

Materia primă pentru sinteza colesterolului este acetil-CoA care poate fi obţinută din:

- Glucoz─â (glicoliza la piruvat ┼či decarboxilare oxidativ─â)

- Acizi gra┼či (b-oxidare)

- Aminoacizi, catenele unor aminoacizi (dup─â transaminare ┼či degradarea catenei ternare); [20] - Biochimie.

Glucoza ingerat─â ├«n excess fa┼ú─â de necesit─â┼úile energetice imediate ┼či fa┼ú─â de capacitatea de depozitare este transformat─â prin glicoliz─â ├«n piruvat apoi ├«n acetil-CoA[21].

Rezult─â: biosinteza colesterolului se realizeaz─â din plante, legume, carne, gr─âsime (acetil-CoA), din toate principiile alimentare. Colesterolul se produce ├«n majoritatea celulelor (biosintez─â colesterol endogen) ┼či din orice m─ân├ónci -> glucoz─â (plante, legume etc).

Astfel cre┼čterea colesterolului total poate explica o glicemie m─ârit─â:
"în diabetul zaharat colesterolul este crescut"[22] (hipercolesterolemie).

Deci nu conteaz─â dac─â cumperi produse f─âr─â colesterol sau alte abera┼úii ale industriei ÔÇô acestea fac mai mult r─âu prin ├«nlocuirea gr─âsimii cu grasimi vegetale hidrogenate, margarine [23].

 

  • P├óinea:

Pentru ob┼úinerea f─âinii albe (70% din extrac┼úie) se ├«ndep─ârteaz─â ├«n timpul m─âcinatului t─âr├ó┼úele ┼či germenele (├«n propor┼úie de 30%)[24] care se folosesc ├«n hrana animalelor (au con┼úinul de protein─â 12-14%[25]).

F─âina ce con┼úine amidon insolubil, devine u┼čor digerabil─â ├«n timpul coacerii, adic─â ├«n timpul producerii p├óinii. Glucoza provine din amidon, sub ac┼úiunea amilazei din fain─â.

Prin utilizarea amilazelor exogene se produce o cantitate de zaharuri fermentescibile, care dep─â┼česc necesit─â┼úile af├ón─ârii aluatului, proceselor de formare a aromelor ┼či p├óinii pe cale biochimic─â -> iar resturile de zaharuri fiind detectate ├«n p├óine ├«n cantitate mare. (Pomeranz, Tokareva, Mo┼úoc ┼či Giurca)[26]

┼óesutul adipos la un organism supraalimentat, ├«n special din cauza alimentelor rafinate ┼či suprafinate, este expus permanent la o concetra┼úie mare de glucoz─â ┼či insulin─â. ÔÇ×Sinteza lipidelor din glucide este condi┼úionat─â de insulin─â [27]ÔÇŁ.

Obezitatea este o boal─â caracterizat─â prin hiperinsulinism bazal ┼či reactiv [28].

Asta ├«nseamn─â c─â o diet─â ├«n procentaj mare pe cereale ÔÇô glucide rafinate ┼či mesele dese te ├«ngra┼č─â prin stimularea insulinei, cresc Colesterolul ┼či Trigliceridele serice.


  • Efectul cerealelor:

ÔÇ×Efectele secundare ale fibrelor alimentare: Cerealele sunt bogate ├«n antinutrien┼úi ce pot sc─âdea absorb┼úia de fier, calciu ┼či zinc [29]ÔÇŁ.

Datorit─â con┼úinutului ├«n fita┼úi, acizi uronici ┼či, probabil, alte substan┼úe, fibrele alimentare leag─â ┼či sustrag din procesul de absorb┼úie calciul, magneziul, fierul, zincul[30].

ÔÇ×Alimenta┼úia exagerat─â cu glucide poate duce pe deoparte, la caren┼ú─â de vitamina B1 ├«ntruc├ót metabolizarea glucidelor necesit─â aceast─â vitamin─â, iar pe de alt─â parte, aportul excesiv de f─âinoase prin con┼úinutul bogat ├«n fitin─â poate priva organismul de calciu[31]ÔÇŁ. Suplimentarea cu vitamina B12 poate preveni boala Alzheimer[32].

  • Cerealele ├«nlocuiesc restul principiilor alimentare ├«n Asia de Sud ┼či de Est, America Central─â unde compun 80% din alimenta┼úie[33], iar ├«n jum─âtate din ┼ú─ârile lumii mai mult de 50% din aportul caloric total.

În dieta pe cereale, deficitul de vitamina A rămâne una din marile probleme în lumea a 3-a[34], unde copiii suferă de xeroftalmie, orbire, astfel mortalitatea infantilă este crescută.

Cerealele s─âlbatice au semin┼úe mici, aproape nedigerabile f─âr─â m─âcinare ┼či procesare termic─â[35]. ÔÇ×├Än ┼ú─ârile dezvoltate se consum─â multe cereale; prin m─âcinarea f─âinii se pierd nutrien┼úi ┼či fibre[36]ÔÇŁ ÔÇ×Alergia la cereale este frecvent─â ├«n ┼ú─ârile unde se consum─â fulgi de porumb sau alte preparate de cereale, preparate prin ├«nc─âlzire (coacere par┼úial─â) cu con┼úinut de zah─ârÔÇŁ[37].

 

Concluzie:

  • ÔÇ×Cerealele procesate nu con┼úin nutrien┼úi ┼či trebuie fortificate industrial" [38] solu┼úia oferit─â este de modificare a alimentelor s─ârace ├«n nutrien┼úi ce te ├«mboln─âvesc din cauza lipsei vitaminelor, mineralelor, gr─âsimii ┼či proteinelor ÔÇô iar noile solu┼úii nu sunt testate ┼či pot crea noi probleme.
  • Cantitatea acceptabil─â de cereale, p├óine la zi 0 - 30% - cerealele nefiind esen┼úiale sau benefice, dar economia te oblig─â s─â ast├ómperi foamea cu ce te ├«mboln─âve┼čte ┼či te ├«ngra┼č─â.
  • Nu mai este niciun secret c─â cele 2 mari deficien┼úe ale vitaminelor B - pelagra ┼či beriberi - sunt cauzate de consumul excesiv de cereale (am sc─âpat de acestea fortific├ónd sintetic f─âina ┼či orezul).
  • Exper┼úii recomad─â cerealele pentru con┼úinutul ├«n vitaminele B; este ironic ┼či trist c─â nu iau ├«n calcul procesarea, m─âcinarea, prelucrarea termic─â sau ┼čtiin┼úa medical─â ÔÇ×^Alimenta┼úia exagerat─â cu glucide poate duce, pe deoparte, la caren┼úa de vitamina B1ÔÇŁ [31].
  • Homo Sapiens nu a evoluat pe cereale ci le-a creat, ┼či nici nu ne-am adaptat la a┼ča gunoaie.
    ├Än plus necesitatea nutri┼úional─â de vitamina B12 demonstreaz─â clar c─â dietele vegetariene bazate pe cereale ┼či legume (plante comestibile) nu sunt componentele ce au modelat genomul uman.

 

 

Referinţe:

  1. Celiac Disease Four Times More Common Than In 1950s, 2009 >Science

  2. JAY, P.: The Reduction of Oral Lactobacillus Acidophilus Counts by the Periodic Restriction of Carbohydrate,
       Am J Orthod 33: 162-184, 1947.

  3. Dietary iron bioavailability is low in populations consuming monotonous plant-based diets,
       The Lancet, Volume 370, Issue 9586, Pages 511 - 520, 11 August 2007 >FullText

  4. The Lancet, Volume 369, Issue 9575, Pages 1799 - 1806, 26 May 2007 >TheLancet

  5. Hunger in Africa: the link between unhealthy people and unhealthy soils >TheLancet

  6. The Lancet, Volume 355, Issue 9220, Pages 2008 - 2009, 10 June 2000 >TheLancet

  7. Rickets >TheLancet

  8. The Lancet, Volume 356, Issue 9225, Pages 233 - 241, 15 July 2000 >TheLancet

  9. Evolution, Diet and Health S. Boyd Eaton, MD and Stanley B. Eaton III >Evolution, Diet and Health Online

10. We're all getting smaller and our brains are shrinking... is farming to blame? >Dailymail

11. Eaton SB, Konner M: Paleolithic nutrition a consideration of its nature and current implications.
        N Engl J Med 1985;312:283-289.

12. Harlan JR: Crops and Man. Madison, American Society of Agronomy, 1992.

13. Flora Medicinala a Romaniei, Vol 1; doctor in biologie Mircea A, doctor farmacist Ovidiu B,
        inginer Florentin C. Editura Ceres Bucuresti 1988.

14. Biochimie Vol. 2 Lehninger, Editura Tehnic─â Bucure┼čti, 1992.

15. Meta analysis suggests that folic acid supplementation does not reduce risk of stroke, but there may be some
        benefit when given in combination with vitamins B6 and B12 and in primary prevention >Fulltext

16. The Effects of Caffeine, Impulsivity, and Sex on Memory for Word Lists".
        Physiology & Behavior 41 (1): 25ÔÇô30. >Science

18. Vitamin B12 status and rate of brain volume loss in community-dwelling elderly >Neurology

19. Sensitivity To Gluten May Result In Neurological Dysfunction; Independent Of Symptoms >Science

20. Biochimie Medicala Mic Tratat; pag 450, Editura Medicala Bucuresti 1996.

21. Biochimie Vol. 2 Lehninger, pag. 49, Editura Tehnic─â Bucure┼čti; 1992

22. Curs Biochimie, Universitatea de Medicina si Stomatologie Ovidius Constanta, 2001

23. Harvard Public Health Review >Trans Fats

24. Tratat de Biochimie Medicala Vol II, Editura Medicala Bucuresti, 1991.

25. Bazele moderne ale alimenta┼úiei Gh.Baia, Editura Agro-silvica, Bucure┼čti (1965)

26. Biochimia Produselor Alimentare; Editura Tehnica Bucuresti 1976?

27. Fiziologie Umana, prof. dr. Ion Haulica; Editura Medicala Bucuresti 1989.

28. Lipidologie Clinica II; pag. 243, Editura Medicala Bucuresti 1983.

30. Intolerante si Agresiuni Alimentare; pag. 433, Editura Medicala 1984

31. Fiziologie Umana, prof. dr. Ion Haulica; Editura Medicala Bucuresti 1989.

32. Vitamin B12 helps prevent Alzheimers http://www.mb.com.ph/node/283097/vitamin-b12-help

33. Lorenz K, Lee VA: The nutritional and physiological impact of cereal products in human nutrition.
        Crit Rev Food Sci Nutr 1977;8:383ÔÇô456.

34. E-Siong T: Carotenoids and retinoids in human nutrition. Crit Rev Food Sci Nutr 1992;31:103ÔÇô163.

35. Bradbury JH, Collins JG, Pyliotis NA: Digestibility of proteins of the histological components of cooked and
        raw rice. Br J Nutr 1984;52:507ÔÇô513.

36. Carbohydrate confusion; J R Soc Med. 1978 August; 71(8): 551ÔÇô556 >NCBI

37. Intoleran┼úe ┼či Agresiuni Alimentare, D. Dumitrascu, M. Grigorescu, I. Itu. Editura Medical─â, Bucure┼čti ÔÇô 1984.

38. Fortification of processed cereals should be mandatory; The Lancet >FullText

Articole asem─ân─âtoare:
Sfaturile dietare îmbolnăvesc
Sfaturile dietare: piramida alimentelor[1]: a┼ča numitul ghid alimentar pentru o ,,via┼ú─â s─ân─âtoas
E┼čti ceea ce m─ân├ónci? Tabel macronutrien┼úi
Am decis s─â fac un mic tabel cu absorb┼úia ┼či rolul macronutrien┼úilor ├«n organism, caloriile ┼či
Caloriile nu ingrasa | Caloriile nu conteaza | Cantitatea de
Ce ne guverneaz─â sunt hormonii (insulina) nu caloriile. Caloriile nu sunt egale ÔÇ×o calorie nu este d

Comentarii