Nutritie pe Dieta Naturala

O dietă sănătoasă nu poate conţine cereale în procentaj mare, deoarece cerealele conţin antinutrienţi ca: gluten, fitaţi, acizi uronici ce împiedică absorbţia de calciu, magneziu, fier sau zinc. Fibrele din legume, fructe sunt mai bune ca fibrele cerealiere.

Sursa principală de hrană a planetei sunt cerealele şi azi, de 4 ori mai multe cazuri de boală celiacă[1] decât acum 50 de ani; cerealele mai cauzează şi carii dentare[2].

„Biodisponibilitatea fierului dietar este mică în populaţiile consumatoare de diete monotone bazate pe plante[3]" deficienţă de fier[4], de vitamine solubile în grăsimi[5], zinc[6], calciu[7], seleniu[8].

• Avem creiere mai mici ca acum 10000 de ani:

„Începutul cultivării cerealelor în neolitic a dus la crearea agriculturii, capacitatea craniană a scăzut în jur de 11% (Ruff, 1997); această diminuare este paralelă cu o scădere a consumului de produse animale şi, astfel, o cantitate diminuată de acizi graşi preformaţi cu catenă lungă, acizi graşi polinesaturaţi (substanţa de construcţie a ţesutului cerebral [9])”. Studii recente ale fosilelor umane sugerează cum creierul s-a micşorat mai rapid decât corpul în timpurile mai moderne ce corelează cu înlocuirea cărnii cu cerealele [10].

Sursa de hrană după Harlan [12]

Glucoza ingerată în excess faţă de necesităţile energetice imediate şi faţă de capacitatea de depozitare este transformată prin glicoliză în piruvat apoi în acetil-CoA[21].

Rezultă: biosinteza colesterolului se realizează din plante, legume, carne, grăsime (acetil-CoA), din toate principiile alimentare. Colesterolul se produce în majoritatea celulelor (biosinteză colesterol endogen) şi din orice mănânci -> glucoză (plante, legume etc).

Deci nu contează dacă cumperi produse fără colesterol sau alte aberaţii ale industriei – acestea fac mai mult rău prin înlocuirea grăsimii cu grasimi vegetale hidrogenate, margarine [23].

• Pâinea:

Pentru obţinerea făinii albe (70% din extracţie) se îndepărtează în timpul măcinatului tărâţele şi germenele (în proporţie de 30%)[24] care se folosesc în hrana animalelor (au conţinul de proteină 12-14%[25]).

Făina ce conţine amidon insolubil, devine uşor digerabilă în timpul coacerii, adică în timpul producerii pâinii. Glucoza provine din amidon, sub acţiunea amilazei din faină.

Prin utilizarea amilazelor exogene se produce o cantitate de zaharuri fermentescibile, care depăşesc necesităţile afânării aluatului, proceselor de formare a aromelor şi pâinii pe cale biochimică -> iar resturile de zaharuri fiind detectate în pâine în cantitate mare. (Pomeranz, Tokareva, Moţoc şi Giurca)[26]

Ţesutul adipos la un organism supraalimentat, în special din cauza alimentelor rafinate şi suprafinate, este expus permanent la o concetraţie mare de glucoză şi insulină. „Sinteza lipidelor din glucide este condiţionată de insulină [27]”.

Asta înseamnă că o dietă în procentaj mare pe cereale – glucide rafinate şi mesele dese te îngraşă prin stimularea insulinei, cresc Colesterolul şi Trigliceridele serice.

• Efectul cerealelor:

„Efectele secundare ale fibrelor alimentare: Cerealele sunt bogate în antinutrienţi ce pot scădea absorbţia de fier, calciu şi zinc [29]”.

„Alimentaţia exagerată cu glucide poate duce pe deoparte, la carenţă de vitamina B1 întrucât metabolizarea glucidelor necesită această vitamină, iar pe de altă parte, aportul excesiv de făinoase prin conţinutul bogat în fitină poate priva organismul de calciu[31]”. Suplimentarea cu vitamina B12 poate preveni boala Alzheimer[32].

• Cerealele înlocuiesc restul principiilor alimentare în Asia de Sud şi de Est, America Centrală unde compun 80% din alimentaţie[33], iar în jumătate din ţările lumii mai mult de 50% din aportul caloric total.

În dieta pe cereale, deficitul de vitamina A rămâne una din marile probleme în lumea a 3-a[34], unde copiii suferă de xeroftalmie, orbire, astfel mortalitatea infantilă este crescută.

Cerealele sălbatice au seminţe mici, aproape nedigerabile fără măcinare şi procesare termică[35]. „În ţările dezvoltate se consumă multe cereale; prin măcinarea făinii se pierd nutrienţi şi fibre[36]” „Alergia la cereale este frecventă în ţările unde se consumă fulgi de porumb sau alte preparate de cereale, preparate prin încălzire (coacere parţială) cu conţinut de zahăr”[37].

Concluzie:

• „Cerealele procesate nu conţin nutrienţi şi trebuie fortificate industrial" [38] soluţia oferită este de modificare a alimentelor sărace în nutrienţi ce te îmbolnăvesc din cauza lipsei vitaminelor, mineralelor, grăsimii şi proteinelor – iar noile soluţii nu sunt testate şi pot crea noi probleme.
• Cantitatea acceptabilă de cereale, pâine la zi 0 - 30% - cerealele nefiind esenţiale sau benefice, dar economia te obligă să astâmperi foamea cu ce te îmbolnăveşte şi te îngraşă.
• Nu mai este niciun secret că cele 2 mari deficienţe ale vitaminelor B - pelagra şi beriberi - sunt cauzate de consumul excesiv de cereale (am scăpat de acestea fortificând sintetic făina şi orezul).
• Experţii recomadă cerealele pentru conţinutul în vitaminele B; este ironic şi trist că nu iau în calcul procesarea, măcinarea, prelucrarea termică sau ştiinţa medicală „^Alimentaţia exagerată cu glucide poate duce, pe deoparte, la carenţa de vitamina B1” [31].
• Homo Sapiens nu a evoluat pe cereale ci le-a creat, şi nici nu ne-am adaptat la aşa gunoaie.
  În plus necesitatea nutriţională de vitamina B12 demonstrează clar că dietele vegetariene bazate pe cereale şi legume (plante comestibile) nu sunt componentele ce au modelat genomul uman.

Articole asemănătoare:

Grasimea dietara nu ingrasa

Grăsimea nu îngraşă, pentru a depune grăsimea biochimic este necesară prezenţa glucozei (glucide

Eşti ceea ce mănânci? Tabel macronutrienţi

Am decis să fac un mic tabel cu absorbţia şi rolul macronutrienţilor în organism, caloriile şi

Caloriile nu ingrasa | Caloriile nu conteaza | Cantitatea de

Ce ne guvernează sunt hormonii (insulina) nu caloriile. Caloriile nu sunt egale „o calorie nu este d