╗┐<Compara┼úie ├«ntre alimente | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Comparaţie între alimente

Care sunt cele mai bune alimente?
Ca s
─â ┼čtim asta facem o compara┼úie ├«ntre produsele: ficat, broccoli ┼či m─âr.
S
e ofer─â sfaturi dietare ├«ns─â nu e┼čti obligat s─â le urmezi a┼ča c─â: nu e┼čti obligat = e┼čti responsabil pe cine crezi.

Ficatul este un depozit ┼či o surs─â superioar─â de nutrien┼úi, fiind ┼či economic cea mai bogat─â surs─â de vitamine ┼či minerale. Acum la mod─â este pateul vegetal (gunoi) nu pentru c─â ar fi mai bun, doar c─â este mai ieftin de produs.

Mai jos tabelul cu comparaţia între alimente - Unitati Internaţionale, fiecare substanţă are o rată diferită de conversie în funcţie de potenţă... doar farmacia putea crea atât de multă confuzie Conversie Medicală.



 

 

 

 

Unitaţi Internaţionale la 100 grame aliment

FICAT

 

BROCCOLI*

 

M─éR

 

Vitamina A

10,602

- nu conţine vit. A

261**

- nu conţine vit. A

7**

Vitamina B1

0,2

0,063

0,02

Vitamina B2

4,1

0,13

0,02

Vitamina B6

0,91

0,2

0,07

Acid Folic (B9)

217

108

4

Vitamina C

23

64,9

8

Niacin─â (B3)

10,7

0,553

0,1

Acid pantotenic (B5)

4,57

0,616

0,08

Magneziu

20

21

6

 

*  Broccoli nu se cultivau ├«n Rom├ónia.

** Legumele ┼či fructele nu con┼úin Vitamina A, con┼úin caroteni ┼či retinoizi = provitamine A, ce sunt apoi converti┼úi ├«n organism ├«n vitamina A, vehicula┼úi cu ajutorul gr─âsimilor, conversia ├«n vitamina A are pierderi. Valorile reflect─â realitatea fa┼ú─â de valorile nutri┼úionale date gre┼čit pe etichete ┼či de al┼úi exper┼úi[1].

Proteinele c─ârora le lipsesc c├ó┼úiva aminoacizi esen┼úiali sau ├«i con┼úin ├«n cantit─â┼úi mici sunt considerate de calitate inferioar─â ┼či sunt necesare cantit─â┼úi mai mari zilnic. ├Än contrast cu proteinele vegetale, majoritatea proteinelor animale sunt de valoare superioar─â[2].

 

Vitamina A

Provitamina A

retinol

caroten

Numai în produsele de origine animală

Se g─âse┼čte ├«n plante

 

Fructele ┼či legumele sunt s─ârace ├«n proteine, iar aceste proteine incomplete nu pot asigura existen┼úa organismului[3].

Astfel o alimenta┼úie s─ârac─â ├«n proteine de origine animal─â (carne, lapte, ou─â) devine deficitar─â ├«n proteine ├«n ani de zile se ajunge la: sl─âbirea organismului, sc─âderea rezisten┼úei sistemului imunitar, sc─âderea capacit─â┼úii mentale ┼či fizice, anemii, ├«ncetinirea cre┼čterii, infertilitate, la copii pot apare probleme neurologice ┼či inhibarea maturiz─ârii sexuale.

Vitamina A se absoarbe ca ester (retinol) c├ót ┼či ca provitamina (╬▓-caroten), prima av├ónd o vitez─â de absorb┼úie mai mare, iar cea de a doua, carotenul, ├«n celula intestinal─â, este transformat ├«n retinol care nu este reesterificat[4].

╬ĺ-carotenul alimentar este par┼úial resorbit nemodificat la nivelul mucoasei intestinale, ├«n timp ce restul este eliminat prin fecale[5].

Gr─âsimile (lipidele) sunt solven┼úi pentru vitaminele liposolubile (vitaminele A, D, E, K) ┼či pentru caroteni (provitamina A)[6], pentru asigurarea absorb┼úiei vitaminelor liposolubile sunt necesare s─ârurile biliare[7].

Surplusul de protein─â, glicogen, minerale (├«n afar─â de calciu ┼či fosfor) ┼či vitamine se depoziteaz─â ├«n ficat p├ón─â la folosire[8].

Se înţelege astfel că majoritatea din noi suntem deficienţi în vitamine liposolubile (solubile în grăsimi). Motiv pentru care răcim des indiferent câte fructe consumăm.

Suplimentarea cu Vitamina A a ar─âtat a scade rezisten┼úa insulinic─â (diabet) dar la fel ┼či vitaminele D ┼či E[9].

 

Referinţe:


1 Deep Nutrition; Catherine Shanaham MD, Big Box Books, 2008.

2 Color Atlas of Biochemistry, 2nd Edition; Jan Koolman, Klaus-Heinrich Roehm; Thieme Stuttgart, 2008.

3 Fiziologie Uman─â, P. Groza; Editia a III a, Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980.

4 Digestia; Lucian Buligescu, Exarcu; Editura Medical─â Bucure┼čti 1982.

5 Biocatalizatorii in medicina medical─â si farmaceutic─â; Prof. dr. Matilda Rosetti-Coltoiu; Editura Medical─â Bucure┼čti 1980.

6 Biochimie Medical─â, Mic Tratat; Prof. dr. Veronica Dinu, Prof. dr. doc. Aurora Popescu. Editura Medical─â Bucure┼čti 1996.

7 Fiziologie Uman─â; prof. dr. Ion Haulic─â; Editura Medical─â Bucure┼čti 1989.

8 Deep Nutrition; Catherine Shanaham MD, Big Box Books, 2008.

9 Diabetes Solution 4th Edition; Dr. Bernstein; Little, Brown and Company, 2011.

 

Articole asem─ân─âtoare:
E┼čti ceea ce m─ân├ónci? Tabel macronutrien┼úi
Am decis s─â fac un mic tabel cu absorb┼úia ┼či rolul macronutrien┼úilor ├«n organism, caloriile ┼či
Cerealele sunt nes─ân─âtoase
O dietă sănătoasă nu poate conţine cereale în procentaj mare, deoarece cerealele conţin antinutr
Care este scopul medicinei?
Farmaciile se comport─â ca hipermarketuri: cumperi cosmetice, sucuri, juc─ârii, ciocolate, gume, lenj

Comentarii