╗┐<Diet─â ┼či evolu┼úie | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Diet─â ┼či evolu┼úie

Cerealele au schimbat fundamental modul de hr─ânire al omenirii; dieta este diferit─â dec├ót cea la care ne-am adaptat de sute de mii de ani de evolu┼úie. Nu mai suntem nomazi, v├ón─âtori-culeg─âtori (hunter-gatherer), pr─âd─âtori, de┼či, genetic suntem la fel ca v├ón─âtorul-culeg─âtor paleolitic, specie a c─ârei necesit─â┼úi nutri┼úionale sunt adaptate la v├ónat, c├óteva fructe ┼či plante comestibile dar nu la cereale.

Mai bine de 2 milioane de ani, ├«n timpul erei de piatr─â, str─âmo┼čii no┼čtrii au tr─âit ca pr─âd─âtori (v├ón─âtori-culeg─âtori). Studiile arat─â c─â ace┼čti indivizi erau v├ónjo┼či (nu gra┼či) ┼či f─âr─â boli [1].

P├ón─â acum 10.000 de ani sursa de hran─â erau v├ónatul ┼či culesul de nuci, alune, fructe s─âlbatice ┼či, posibil, c├óteva plante comestibile. ├Än Europa agricultura a ap─ârut de 5.000 de ani.

Str─âmo┼čii no┼čtrii controlau focul de aproape 800.000 de ani[2], fapt ce i-a ajutat s─â migreze ├«n locuri mai friguroase, iar cu ajutorul uneltelor s─â consume m─âduv─â din oase ┼či creier - odat─â cu ele au ob┼úinut acizii gra┼či esen┼úiali ce le-au m─ârit creierul; tranzi┼úia la o alimenta┼úie carnivor─â ne-a adus avantaj[3] ├«n evolu┼úie.

Lucru confirmat de o nou─â descoperire ├«n Spania: locuitorii din zona situat─â azi ├«n Madrid consumau elefan┼úi ┼či m─âduv─â osoas─â acum 80.000 de ani[4].

Noi descoperiri indic─â folosirea focului de acum 1 milion de ani, au fost descoperite cenu┼č─â de lemn al─âturi de fragmente osoase de animale[5].

Gr─âsimea animal─â era apreciat─â de v├ón─âtorii-culeg─âtori ce aveau o diet─â bogat─â ├«n carne ┼či sc─âzut─â ├«n glucide. C├ónd era pu┼úin─â carne disponibil─â, alte resurse ca m─âduva osoas─â ┼či creierul devenea sursa de gr─âsimi[6] (lipide) ÔÇô deoarece gr─âsimea ┼úine de foame[7], iar carnea f─âr─â gr─âsime este problematic─â.

Odat─â cu retragerea ghe┼úarilor ┼či dispari┼úia marilor ierbivore din Europa, Asia ┼či America de Nord ├«ntre 20.000 ┼či 10.000 de ani[8] sursele de hran─â se diminueaz─â. Se schimb─â modul ├«n care str─âmo┼čii no┼čtrii ├«┼či procurau hrana, astfel se folosesc alte surse v├ónat.

Uneltele ┼či armele devin mai mici, mai eficiente [9]. ├Äncep s─â exploateze r├óurile, lacurile cu plase de pe┼čti, c├órlige, baraje, ├«ncep s─â se g─âseasc─â frecvent ├«n fosile resturi de p─âs─âri folosite ├«n hran─â.

Pentru prima oară (acum ~11.000 de ani) apar pietre de mărunţit cerealele lângă Israelul actual[10], astfel vedem începutul folosirii cerealelor ca hrană de către oameni.

De vreme ce cerealele s─âlbatice sunt mici ┼či nedigerabile f─âr─â a fi m─âcinate ┼či g─âtite[11], uneltele de piatr─â ne arat─â perioada c├ónd civiliza┼úiile au ├«nceput folosirea cerealelor ├«n diet─â.

Oamenii au fost v├ón─âtori-culeg─âtori pentru 2,5 milioane de ani dar consum─â produse agricole de doar 10.000 de ani. Cercetarea ├«n genomul uman subliniaz─â acela┼či lucru. ADN-ul actual arat─â c─â peste 99,5% este acela┼či ca al str─âmo┼čilor no┼čtrii v├ón─âtori-culeg─âtori[12].

  • Azi:

Mai puţin de 300 de specii de plante sunt folosite pentru hrană. Aproximativ 17 specii de plante oferă 90% din producţia omenirii de hrană, din care cerealele reprezintă cel mai mare procentaj.

Din tabel se poate vedea cum ├«n anul 1992 doar 8 plante cerealiere (gr├óu, porumb, orez, orz, sorg, ov─âz, secar─â, mei) furnizeaz─â 56% din energia din m├óncare ┼či 50% din proteina consumat─â pe glob[13] ├«n tabel. A patra surs─â de energie alimentar─â ├«n 2009 dup─â gr├óu, porumb, orez o reprezint─â cartofii[14] cu 330 millioane de tone.

Sursa hran─â 1992

Millioane de tone

1

Grâu

Wheat

468

2

Porumb

Maize

429

3

Orez

Rice

330

4

Orz

Barley

160

5

Soia

Soybean

88

6

Trestie de zah─âr

Cane sugar

67

7

Sorg

Sorghum

60

8

Cartofi

Potato

54

9

Ov─âz

Oats

43

10

Cassava

Cassava

41

11

Cartofi dulci

Sweet potato

35

12

Sfecl─â de zah─âr

Beet sugar

34

13

Secar─â

Rye

29

14

Mei

Millets

26

15

Rapiţă

Rapeseed

19

Dup─â Harlan[15] Topul de 30 de
culturi alimentare a lumii 1992
(materie comestibil─â uscat─â estimat).

De┼či multe plante au fost aduse din alte p─âr┼úi ale lumii ├«n Europa, acestea s-au integrat ├«n ultimele sute de ani ├«n alimenta┼úie din cauza s─âr─âciei sau a foametei. Astfel cartoful[16], porumbul, ro┼čia au fost aduse ├«n Europa din America de Sud prin secolul 16.

Deoarece nicio plant─â de pe glob nu ne ofer─â protein─â de calitate vezi ^Tabel Proteine; nicio plant─â nu este esen┼úial─â [17], iar glucoza pentru creier se poate ob┼úine ┼či din alte principii alimentare (gr─âsime cu protein─â) gluconeogenez─â (formare de glucoz─â nou─â ÔÇô biochimie).

Dintre principiile alimentare:
gr─âsimi, proteine ┼či glucide (carbohidra┼úi)
numai glucidele nu sunt esenţiale - vezi Tabel Macronutrienţi.

├Äns─â supravie┼úuirea f─âr─â gr─âsime ┼či protein─â nu este posibil─â.

Medicina recunoa┼čte c─â
cerinţa minimă de glucide este zero grame[18] [19].

  • Demonstrat de popula┼úiile de ÔÇ×eschimo┼či[20]ÔÇŁ (inuit, yupik).
  • Realizat prin studiu direct:
Experimentul ┼úinut la Bellevue Hospital New York ├«n 1928 ÔÇ×Meat Diet[21]ÔÇŁ de Vilhjalmur Stefansson ┼či Karsten Anderson: dieta exclusiv─â pe carne timp de un an de zile[22] sub supravegherea atent─â a mai multor medici.
  • Glucidele te ├«ngra┼č─â cel mai mult:

Restricţia glicidelor este benefică pentru tratarea obezităţii[23].

  1. Pentru a arde gr─âsimea sunt necesari glucagonul ┼či catecolaminele (sunt hormoni); dar glucagonul ac┼úioneaz─â
        doar c├ónd nivelul insulinei este sc─âzut.
  2. Sinteza lipidelor (grăsimi) din glucide este condiţionată de insulină[24].
  3. Insulina opre┼čte ac┼úiunea Glucagonului [25] cei 2 sunt hormoni antagoni┼čti.
  4. Zaharurile (glucidele) mai ales rafinate oblig─â organismul s─â stocheze energia ca gr─âsime (hiperinsulinemie)[26].
  5. În consumul exagerat de glucide conversia în grăsimi (trigliceride) este de 85%[27].
  • Proteine:

Componentele cele mai abundente ale celulelor ┼či ┼úesuturilor sunt proteinele. Proteinele reprezint─â suportul material al vie┼úii de aceea sunt denumite substan┼úe primordiale [28]. Sunt 20 de animoacizi ce constituie proteinele[29] din care 8 aminoacizi sunt esen┼úiali omului, trebuie consuma┼úi zilnic din m├óncare deoarece corpul nu ├«i poate produce.

M├óncarea animal─â este singura care con┼úine pe to┼úi 8 aminoacizii ├«ntr-o singur─â surs─â. Ei pot fi ob┼úinu┼úi ┼či din plante, dar nicio singur─â plant─â nu ├«i con┼úine pe to┼úi 8 aminoacizii esen┼úiali.

Corpul are nevoie de to┼úi aminoacizii esen┼úiali la aceea┼či mas─â a zilei, pentru a face proteine importante. Dac─â pu┼úini aminoacizi esen┼úiali sunt disponibili ├«n m├óncare corpul nu ├«i men┼úine, ci sunt descompu┼či ┼či elimina┼úi.

Acesta este unul din multele motive pentru care mâncărurile animale sunt foarte importante în dieta umană [30].

  • Tabel Proteine:

Proteinele alimentare sunt împărţite în 3 clase în funcţie de conţinutul de acizi aminaţi.

Valoare biologic─â [31]

Proteine

Clasa I

Proteinele ce con┼úin to┼úi aminoacizii amina┼úi esen┼úiali ┼či ├«n propor┼úii optime.

Proteine de origine animal─â:
- ovovitelina
- ovalbumina
- globulina
- cazeina etc

Clasa a II-a

Proteinele ce conţin toţi acizii aminaţi esenţiali dar nu în proporţie corespunzătoare, 1-3 se găsesc în cantităţi mai reduse fapt ce limitează (factori limitanţi*) utilizarea celorlalţi.

Proteine de origine vegetal─â:
- gluteina + gliadina din cereale
- legumeina din leguminoase uscate, etc

Clasa a III-a

Constituită din proteine în care 1-2 aminoacizi esenţiali, mai ales de tipul triptofan, lizină, absentează.

Proteine de origine vegetal─â, animal─â (colagen)
- zeina din porumb
- gelatina folosit─â ca umplutur─â ├«n industrie ÔÇ×extras─âÔÇŁ din colagen (oase, ┼čorici) etc

Abstract din Fiziologie Uman─â (prof dr. Ion Haulic─â)

* Aminoacidul esen┼úial limitant este factorul determinant pentru stabilirea cantit─â┼úii ┼či calit─â┼úii proteinei utilizat─â de organism [32].

(1) cantit─â┼úile de aminoacizi esen┼úiali din ra┼úie ┼či propor┼úiile dintre ei trebuie s─â fie foarte apropiate de necesarul organismului ├«n ace┼čti aminoacizi; (2) dac─â un aminoacid esen┼úial se afl─â ├«ntr-o cantitate foarte mic─â, sau lipse┼čte ├«n ra┼úia protetic─â, biosinteza proteinelor ├«n organism scade p├ón─â la un nivel foarte redus sau chiar ├«nceteaz─â [33].

  • Toate cerealele au deficien┼úe nutri┼úionale:
  1. Cerealele sunt deficiente ├«n aminoacizi esen┼úiali (prezint─â factori limitan┼úi) sunt cuprinse ├«n Clasa II ┼či III-a ca
        valoare biologic─â a proteinelor. Doar produsele de origine animal─â con┼úin to┼úi aminoacizii amina┼úi ├«n
        propor┼úii optime: Clasa I, a proteinelor alimentare[34].
  2. Cerealele nu conţin Vitamina C; nici vitamina B12.
  3. Biodisponibilitatea Biotinei (vitamina B7 sau vitamina H) este sc─âzut─â la majoritatea cerealelor[35],
        unde m├ónc─ârurile derivate din surse animale sunt mai bine asimilate
    [36].
  4. Consumul crescut de cereale limiteaz─â metabolismul calciului ┼či scade indirect nivelul vitaminei D[37] [38]
        ├«n organism.

Produsele animale, organele de animale sunt surse bogate de vitamine: A, B12, C, vezi Comparaţie între alimente.

Iar fructele ┼či legumele ca surse de vitamina C ┼či b-caroten (precursor al vitaminei A).

Concluzii:

  • Pe o diet─â majoritar─â din cereale suntem deficien┼úi.
    ÔÇ×Omul primitiv sau persoanele izolate de civiliza┼úie ┼či f─âr─â acces la m├óncarea civilizat─â, tr─âiesc ├«n condi┼úie fizic─â mai bun─â dec├ót omul civilizat; c├ónd nutri┼úia este adecvat─â ┼či complet─â ├«┼či p─âstreaz─â imunitatea la cariile dentare. De asemeni are o dezvoltare corporal─â ┼či facial─â robust─â [39]ÔÇŁ.
  • Umanitatea a devenit dependent─â de cereale ÔÇô un motiv bun este economia.
    În Africa 4% din populaţie deţin terenuri, restul sunt în sărăcie, în America 10% din populaţie hrănesc pe ceilalţi.
  • Stratificarea social─â (s─âraci, boga┼úi) ┼či infla┼úia ├«mping corpora┼úiile s─â ofere produsul la calitate proast─â ┼či cu umpluturi sintetice; m├óncarea este disponibil─â mai ales ├«n continentele bogate ca Europa ┼či America de Nord.
  • Cerealele sunt s─ârace in gr─âsimi; media cerealelor de 3,6% gr─âsime  - motiv ce ar explica ┼či scaderea capacita┼úii creierului cu 10% [40] ├«n ultimii 10000 de ani.
  • Dietele vegetariene bazate pe cereale, legume ┼či produse din plante - au o ra┼úie mare n-6/n-3 din cauza nivelului sc─âzut de Acid Linolenic ┼či deriva┼úii acestuia EPA ┼či DHA [41].
    Nou n─âscu┼úii depriva┼úi de DHA prezint─â anomalii vizuale ┼či corticale[42].
    Femeile vegetariene prezint─â des complica┼úii la na┼čtere iar copii acestora au circumferin┼úa capului ┼či lungimea corporal─â sc─âzut─â[43].

Referin┼úe: 


  1. Stone Age Power Matthew Metzgar, Ph.D. ┬ę 2002, 2006

  2. Humans made fire 790, 000 years ago: study http://alturl.com/dstar

  3. Evolution of the Human Diet, ed. Peter S. Ungar, Oxford University Press, Oxford New York, 2007.

  4. Evidence of the human exploitation of extremely large mammal bones from the Middle Palaeolithic site of
     Preresa (Madrid, Spain) >Sciencedirect

  5. Evidence That Human Ancestors Used Fire One Million Years Ago >Sciencedaily

  6. 'Inhabitants of Madrid' ate elephantsÔÇÖ meat and bone marrow 80,000 years ago >EurekAlert

  7. ÔÇ×Apare senza┼úia de sa┼úietate ┼či de ├«ngreunare dup─â o mas─â bogat─â ├«n gr─âsimiÔÇŁ Tratat de Biochimie Medical─â;
     Vol 2; prof. dr. Doc. Aurora Popescu, dr. Doc. Cercetator stiintific Marcela Zamfirescu-Gheorghiu;
     Editura Medical─â Bucure┼čti 1991

  8. Stuart AJ: Mammalian extinctions in the late pleistocene of Northern Eurasia and North America. Biol Rev Cambridge
      Phil Soc 1991;66:453ÔÇô562.

  9. Sinclair AJ, OÔÇÖDea K: Fats in human diets through history: Is the western diet out of step?; in Wood JD,
     Fisher AV (eds): Reducing Fat in Meat Animals. London, Elsevier Applied Science, 1990, pp 1ÔÇô47.

10. Eaton SB: Humans, lipids and evolution. Lipids 1992;27:814ÔÇô820.

11. Stephen AM: Whole grains ÔÇô Impact of consuming whole grains on physiological effects of dietary fiber
     and starch. Crit Rev Food Sci Nutr 1994;34:499ÔÇô511

12. Stone Age Power Matthew Metzgar, Ph.D. ┬ę 2002, 2006

13. Stoskopf NC: Cereal Grain Crops. Reston, Reston Publishing Company, 1985.

14. International Year of the Potato 2008 - The potato". United Nations Food and Agricultural Organisation. 2009

15. Harlan JR: Crops and Man. Madison, American Society of Agronomy, 1992

16. DNA from herbarium specimens settles a controversy about origins of the European potato >Amjbot

17. Dr. Med. Wolfgang Lutz

18. Koolman, Color Atlas of Biochemistry, 2nd edition; pag 361, Thieme 2005.

19. Is dietary carbohydrate essential for human nutrition? >AJCN

20. Eskimos Prove An All Meat Diet Provides Excellent Health >Scribd

21. Guide to the Correspondence of Vilhjalmur Stefansson, 1895 - 1962 >FullGuide

22. ÔÇ×Particularly I was gratified that the Bellevue Hospital test of 1928 (where Andersen and I lived a year deriving
     four out of every five energy units from animal fat, mostly of beef and mutton) was being spoken of after
     three decades as a scientific milestoneÔÇŁ The Fat of the Land, Vilhjalmur Stefansson; The Macmillan Co 1960.

23. Palgi A, Read JL, Greenberg I, Hoefer MA, Bistrian BR, Blackburn GL. Multidisciplinary treatment of obesity with
     a protein-sparing modified fast: results in 668 outpatients. Am J Public Health 1985;75:1190ÔÇô4.

24. Fiziologie Umana, prof. dr. Ion Haulica; Editura Medicala Bucuresti 1989.

25. Clinical Biochemistry An Illustrated Colour Text, Churchill Livingstone, Edinburgh (1995)

26. Lipidologie Clinica II; pag. 243, Editura Medicala Bucuresti 1983

27. Fiziologie Umana; prof dr. Ion Haulica, Editura Medicala Bucuresti 1989.

28. Biochimie Comprehensiva, prof Dr. Ion Matei Ilfoveanu; Editura Renasterea Daciei 2003.

29. Chimie Organica, Editia a 3a, Prof. dr. Mircea Iovu; Editura Didactica si Pedagogica, RA., Bucuresti 1993.

30. Life without Bread How a Low-Carbohydrate Diet Can Save Your Life; Christian B. Allan, Ph. D, Wolgang Lutz, Md.;
     McGraw-Hill 2000.

31. Fiziologie Umana; prof dr. Ion Haulica, pag. 458; Editura Medicala Bucuresti 1989.

32. Biochimie Medical─â, Mic Tratat, pag 712, Veronica Dinu, Eugen Trutia, Elena Popa Cristea, Aurora Popescu;
     Editura Medical─â Bucure┼čti 1996.

33. Biochimie Medical─â, Mic Tratat, pag 712, Veronica Dinu, Eugen Trutia, Elena Popa Cristea, Aurora Popescu;
     Editura Medical─â Bucure┼čti 1996.

34. Fiziologie Umana; prof dr. Ion Haulica, pag. 458; Editura Medicala Bucuresti 1989.

35. Combs, Gerald F. Jr. The Vitamins: Fundamental Aspects in Nutrition and Health. San Diego: Elsevier, Inc.
     ISBN 978-0-12-183493-7. 2008.

36. Kopinksi JS, Leibholz J, Bryden WL: Biotin studies in pigs: Biotin availability in feedstuffs for pigs and chickens.
     Brit J Nutr 1989;62:773ÔÇô780

37. GibsonRS,BindraGS,NizanP,DraperHH:ThevitaminDstatusofeastIndianPunjabiimmigrants to Canada.
     Br J Nutr 1987;58:23ÔÇô29.

38. Brooke OG, Brown IRF, Cleeve HJW: Observations of the vitamin D state of pregnant Asian women in London.
     Br J Obstet Gynaecol 1981;88:18ÔÇô26

39. Primitive Man and his Food by Arnold Devries Higgins Inc. 1952.

40. We're all getting smaller and our brains are shrinking... is farming to blame? >Daylimail

41. Sanders TAB, Reddy S: Vegetarian diets and children. Am J Clin Nutr 1994;59:1176SÔÇô1181S

42. Uauy RD, Birch DG, Birch EE, Tyson JE, Hoffman DR: Effect of dietary omega-3 fatty acids onretinal function
     of very low birth weight neonates. Pediatr Res 1990;28:485ÔÇô492

43. Reddy S, Sanders TAB, Obeid O: The influence of maternal vegetarian diet on essential fatty acid status of the
     newborn. Eur J Clin Nutr 1994;48:358ÔÇô368.

Articole asem─ân─âtoare:
Indicele glicemic ┼či fructoza
Odat─â cu democra┼úia am primit ┼či gunoaiele ieftine: sucuri, pr─âjituri, fructe ┼či covrigi; de┼či
E┼čti ceea ce m─ân├ónci? Tabel macronutrien┼úi
Am decis s─â fac un mic tabel cu absorb┼úia ┼či rolul macronutrien┼úilor ├«n organism, caloriile ┼či
Zah─ârul este otrav─â
Consum├ónd zah─âr nevoia de vitamina C a organismului cre┼čte. Zah─ârul comercial consumat este descomp

Comentarii