╗┐<Grasimea dietara nu ingrasa | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Grasimea dietara nu ingrasa

nutritie-grasimea-nu-ingrasaGr─âsimea nu ├«ngra┼č─â, pentru a depune gr─âsimea biochimic este necesar─â prezen┼úa glucozei (glucide / zah─âr) ┼či a insulinei. Glucidele au un efect mai pronun┼úat asupra aparatului reglator (hiperinsulinismul)[1] ÔÇô aparatul reglator nu sunt caloriile ci insulina.

Un apetit mare este semn de s─ân─âtate, de recuperare dup─â un efort de durat─â, nu trebuie tratat ca pe un ÔÇ×abuz alimentarÔÇŁ.

Este FALS s─â ÔÇ×consider─âmÔÇŁ ecua┼úia caloriilor ca fiind adev─ârat─â ┼či s─â ne raport─âm dup─â ea, ignor├ónd metabolismul ┼či hormonii.

Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â c├ónd consumi pu┼úine glucide, se stimuleaz─â mai pu┼úin hormonul insulin─â. ├Än lipsa insulinei a meselor dese, a glucidelor dietare po┼úi arde gr─âsimea depus─â ca ┼či combustibil primar.


 

1. Recapitulare

  • Restric┼úia glicidelor este benefic─â pentru tratarea obezit─â┼úii; vezi diet─â ┼či evolu┼úie;
  • 1 - Asta ├«nseamn─â c─â ceea ce ne controleaz─â greutatea sunt hormonii (adrenalina, noadrenalina, insulina, glucagonul); vezi caloriile nu ├«ngra┼č─â;
  • 2 - Deci insulina opre┼čte procesele ce elibereaz─â energia depus─â ├«n organism, lipoliza, cetogeneza, glicogenoliza, proteoliza ┼či gluconeogeneza; vezi caloriile nu ├«ngra┼č─â;
  • Sinteza lipidelor din glucide este condi┼úionat─â de insulin─â; vezi cerealele sunt nes─ân─âtoase;
  • Asta ├«nseamn─â c─â: multe cereale, sucuri, fructe, p├óine ┼či covrigi (fain─â rafinat─â) -> astfel de m├ónc─âruri oblig─â corpul s─â p─âstreze gr─âsimile depuse ┼či s─â stocheze mai multe gr─âsimi (├«ngra┼č─â - mai ales fructoza) indiferent dac─â faci foame sau nu; vezi sfaturile dietare ├«mboln─âvesc.

 

2. Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â

  • Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â c├ónd se arde gr─âsimea corporal─â ÔÇô ├«n lipsa glicogenului ├«n ficat, ficatul sintetizeaz─â din gr─âsimea corporal─â corpi cetonici; corpii cetonici sunt normali ├«n urin─â[2][3], (indiferent ce expert zice c─â nu sunt la televizor).
  • Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â nici ├«n timp, acest lucru se ┼čtie de zeci de ani. Observ├ónd popula┼úiile b─â┼čtina┼če de iupik, inuit (eschimo┼či) ce nu aveau obezitate, diabet, cancer[4], aveau trigliceride serice sc─âzute[5].
  • Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â nici in studiile observationale (epidemiologice)[6]. Contrar dogmei restric┼úia glucidelor este benefic─â ├«n controlul diabetului[7]. Iar acidul trans-palmitoleic (extras din untul de origine animal─â) este asociat cu risc sc─âzut de diabet, protejeaz─â contra rezisten┼úei insulinice[8].

 


3. Gr─âsimea corporal─â, rol ├«n metabolism

  • Are rol de sus┼úinere al organelor, rol mecanic[9];
  • Sunt constituen┼úii principali ale structurilor membranare intracelulare[10];
  • Rol de protec┼úie ├«n jurul organelor vitale[11], protec┼úie la temperaturi sc─âzute;
  • Sunt hormoni[12] ┼či vitamine, vitaminele A, D, K, E si ubiquinona[13] (coenzima Q10),
    Coenzima Q10 ├«mbun─ât─â┼úe┼čte tratamentul cancerului[14] [15] [16], are rol antioxidant[17].
  • ┼óesutul adipos este considerat organ endocrin; adipocitul secret─â hormoni ca leptina, rezistina[18].
  • Principala modalitate de depozitare a energiei ÔÇ×utilitatea triacilglicerolilor c─â sursa de energie este demonstrat─â de p─âs─ârile migratoare ce pot zbura distan┼úe mari f─âr─â s─â m─ân├ónceÔÇŁ[19], ur┼čii ce hiberneaz─â folosesc doar gr─âsimea drept combustibil [20].
  • Rol func┼úional ┼či prin prezen┼úa unor acizi gra┼či, cum sunt acidul linoleic, linolenic, care nu pot fi sintetiza┼úi ├«n organism [21]
  • Nu ne ├«ngr─â┼č─âm to┼úi la fel, depinde de v├órst─â, sex, hormoni. ÔÇ×Odat─â cu pubertatea masa total─â a ┼úesutului adipos la femei o dep─â┼če┼čte constant pe cea a b─ârbatului.ÔÇŁ[22]

ÔÇ×Fiecare hormon are cu ceilal┼úi hormoni rela┼úii sinergetice sau antagoniste; ac┼úiunea lor specific─â se poate amplifica sau anula.ÔÇŁ[23]


4. O privire Critic─â asupra metodologiei

4.1. Dogma Caloriilor

Caloriile trebuie s─â aib─â acela┼či efect asupra noastr─â nu conteaz─â dac─â sunt provenite din proteine, gr─âsimi sau carbohidra┼úi (glucide, zaharuri) ci doar dac─â m─ân├ónci mai mult te ├«ngra┼č─â.

R─âspuns:

Fals. Caloriile din alimentele nu sunt egale: au r─âspuns insulinic diferit ┼či de cantitatea diferit─â de glucoz─â ce ajunge ├«n s├ónge ├«n func┼úie de macronutrien┼úi.

Alt motiv pentru care caloriile nu sunt egale: ÔÇ×conversia acizilor gra┼či ├«n glucoz─â nu este posibil─â ├«n metabolismul animalÔÇŁ[24]. Putem folosi direct acizii gra┼či sau corpii cetonici pentru energie (metabolismul lipidic).

Astfel pentru a ÔÇ×furniza ┼úesuturilor periferice lipide acestea sunt ├«mpachetate de ficat (hepatocite) ├«n complexuri de lipoproteine de tipul VLDL ┼či eliberate ├«n s├óngeÔÇŁ[25].

Omul poate folosi pentru energie: glucide (carbohidra┼úi), proteine, lipide (gr─âsimi) dar ┼či alcoolul.

ÔÇ×Carbohidra┼úii au cel mai mare efect asupra glicemiei[26] ├«n special cerealele[27], zah─ârul[28], sucurile[29], dar insulina nu este inamicul ci mai exact glucidele ├«n cantit─â┼úi mari sau glucide rafinate (carhohidratii rafina┼úi).

Proteina poate genera câteodată răspuns insulinic mai mare ca glucidele[30] la o cantitate mai mică de glucoză.

Explica┼úie: - insulina are ┼či rol de a depozita proteina ├«n corp.

ÔÇ×Valorile amino-acidemiei (cantitatea de aminoacizi prezent─â ├«n s├ónge) apar s─â stimuleze secre┼úia ambilor hormoniÔÇŁ[31] (insulina ┼či glucagon)ÔÇŁ.

Pentru a depune grăsimea corporală este nevoie de glucoză în exces, alimente pe bază de cereale, dulciuri.

Deasta bunicii no┼čtrii ┼čtiau cum cartofii combina┼úi cu p├óinea, dulciurile ├«ngra┼č─â... ne spuneau c─â nu se m─ân├ónc─â dulciuri ├«nainte de mas─â, sunt trei mese pe zi cu felul 1 ┼či felul 2. Ne spuneau: la masa m─ân├ónci p├ón─â te saturi nu la┼či ├«n farfurie nimic.

Azi se recomand─â s─â m├ónc─âm mai pu┼úin: 1 singur fel de m├óncare... s─â mai l─âs─âm ├«n farfurie, s─â ne ridic─âm c├ónd ├«nc─â nu ne sim┼úim s─âtui ┼či s─â avem 5 mese pe zi.

ÔÇ×Prin manipul─âri dietetice efectuate pe normoponderali ┼či pe obezi, s-a demonstrat conving─âtor c─â principiul alimentar cu cea mai mare ac┼úiune insulinosecretant─â este reprezentat de glucidele rafinate ┼či suprarafinateÔÇŁ[32].


4.2. Critica ┼čtiin┼úei obezit─â┼úii:

ÔÇ×Identitatea acizilor gra┼či adipocitari (din gr─âsimea corporal─â) cu cei alimentari este cea mai elocvent─â dovada c─â lipidele alimentare sunt mai obezogene dec├ót glucideleÔÇŁ[33].

R─âspuns:

Asta se întâmplă tot din surplusul dietar de glucide.

Normal avem: Lipogeneza cre┼čte dup─â mese (dup─â ce m─ân├ónci) ┼či scade ├«n timpul repaosului dietar.

Lipoliza scade ├«n timpul aliment─ârii ┼či cre┼čte ├«n timpul repaosului dietar, cre┼čte ├«n timpul nop┼úii.

Dar mai este o situa┼úie: c├ónd ficatul con┼úine mult glicogen ÔÇô lipogeneza (sinteza gr─âsime) este mare ┼či lipoliza este sc─âzut─â[34].

C├ónd glucoza este abundent─â, nivelul m─ârit de Fructoza-2,6-bisfosfat inhib─â gluconeogeneza ┼či activeaz─â glicoliza[35].

În lipsa glucidelor dietare (disponibilitate scăzută sub 100g) glicogenul hepatic se epuizează:

  • Cre┼čte produc┼úia de glucagon,
  • Acizii gra┼či liberi se mobilizeaz─â din adipocit (lipoliza)
  • Ficatul produce corpi cetonici din cauza epuiz─ârii glicogenului
  • Enzima Carnitin Palmitoil Transferaza 1 (CPT-1) devine activ─â odat─â cu epuizarea glicogenului hepatic ┼či sc─âderii concentra┼úiilor de malonil-CoA. Enzima CPT-1 transport─â acizii gra┼či ├«n mitocondrie pentru a fi oxida┼úi.

Not─â: ÔÇ×eliberarea insulinei este produs─â ┼či de aminoacidemie... mai pu┼úin a acizilor gra┼či ├«ncorpora┼úi ├«n chilomicroni [36] - deci nu este r─âspuns insulinic important la lipidele dietare trasportate ├«n chilomicroni. Chilomicronii mai au rol de a trasporta vitaminele liposolubile ┼či colesterolul[37].

├Än reducerea carbohidra┼úilor din diet─â ÔÇô mare parte din glucoza din organism este p─âstrat─â pentru creier.

Produc┼úia de glucoz─â din ceilal┼úi compu┼či: 58% din proteine ┼či 10% din lipide (por┼úiunea glicerol)[38] se transform─â ├«n glucoz─â endogen─â. Glucoza nu ajunge ┼či pentru a produce triacilgliceroli, a sus┼úine ┼či creierul, atunci glucoza nu este folosit─â la depozitarea gr─âsimi corporale.

Sinteza trigliceridelor presupune acizi gra┼či ┼či alfa-glicerolfosfat rezultat din degradarea glucozei[39] adica lipogeneza ÔÇô necesit─â glucoz─â.

 

4.3. Hormonii mobilizeaz─â gr─âsimea

Hormonii declan┼čeaz─â mobilizarea triacilglicerolilor depozita┼úi[40].

Ciclu glicerol - glucoza

5. Ardere gr─âsimi

  1. Dup─â epuizarea resurselor de glicogen din organism, se accelereaz─â viteza de folosire a triacilglicerolilor din rezerva de gr─âsimi din zonele abdominal─â ┼či subcutanat─â [41].
  2. ├Än lipsa glucozei insulina scade, glucagonul cre┼čte deoarece creierul (non-insulinodependent) are nevoie de glucoz─â, cam 140g glucoz─â/zi[42]; astfel se sintetizeaz─â glucoza necesar─â creierului din gruparea ÔÇô glicerol (a gr─âsimilor) ┼či catenele unor aminoacizi "glucogenici" (protein─â) ┼či din acidul lactic (substan┼úe gluconeogenetice).
    [Pe dieta cu pu┼úine glucide sau ├«nfometare, post la 5-6 s─âpt─âm├óni de adaptare ÔÇô creierul folose┼čte cam 44 g glucoz─â/zi ┼či 47 g corpi cetonici/zi[43].
  3. Adaptarea metabolic─â protejeaz─â proteinele din organism, "creierul va utiliza drept combustibil, pe l├óng─â glucoz─â, corpi cetonici din s├ónge, ├«n special ╬▓-D-hidroxibutiratul, produs al oxid─ârii acizilor gra┼či din ficat"[44], produc┼úia de corpi cetonici (produ┼či ├«n ficat ┼či rinichi[45]) este controlat─â tot de insulina, doar ├«n lipsa insulinei (diabet tip I) se ajunge la cetoacidoza.
  4. Este aberant s─â crezi c─â ai nevoie de glucoz─â dietar─â ┼či f─âr─â ea nu po┼úi supravie┼úui. Persoanele s─ân─âtoase (non-diabetice) pot men┼úine echilibrul glicemiei aproape de valori normale ├«n post, ├«nfometare ÔÇô> organismul ├«ncearc─â s─â men┼úin─â echilibrul glicemiei[46].
  5. Astfel rezervele de glicogen ┼či glucoz─â se epuizeaz─â ├«n 24 de ore[47]. Acizi gra┼či nu pot fi converti┼úi ├«n glucoz─â[24] ÔÇô se trece pe metabolismul lipidelor, astfel creierul se adapteaz─â la a folosi corpi cetonici, ÔÇ×rezervele de triacilgliceroli (gr─âsimea corporal─â) permit supravie┼úuirea pentru c├óteva s─âpt─âm├óniÔÇŁ[48].


5.1. Schema ardere gr─âsimi

O mas─â bogat─â ├«n glucide scade folosirea gr─âsimii pentru combustibil ┼či viceversa[49].

Reducând glucidele se consuma glicogenul hepatic, ficatul trebuie să menţină echilibrul glicemiei la valori normale, nivelul insulinei scade astfel se poate mări nivelul glucagonului.

Ra┼úia Insulina/Glucagon (I/G) este factorul determinant ├«n lipoliz─â, glicogenoliz─â ┼či gluconeogenez─â (arderea gr─âsimilor)[50] [51].

Rezultă: Cea mai mare rata de oxidare a grăsimii corporale se petrece când glucidele sunt restricţionate.


6. Insulina

Insulina are rol hipoglicemiant datorit─â stimul─ârii transportului de glucoz─â din s├ónge ├«n ┼úesuturi pentru a fi utilizat─â, stimul├ónd activitatea fosfokinazelor ┼či inhib├ónd fosfatazele[52].

La nivel hepatic (ficat) - stimuleaz─â sinteza de glicogen - blocheaz─â gluconeogeneza[53].

F─âr─â insulin─â, glicemia cre┼čte la niveluri periculoase, astfel diabeticii au nevoie de tratament medical.

Hiperglicemia la diabetici cauzeaz─â complica┼úii numeroase ca "alter─âri vasculare, infarct miocardic, insuficien╚Ť─â renal─â, leziuni ulcerative ale membrelor inferioare, orbire"[54].

 

6.1. Sinteza lipidelor din glucide

Sinteza lipidelor din glucide este condiţionată de insulină[55].

ÔÇ×Ficatul transform─â alte monozaharide ├«n glucozo-6-fosfat, pe care ├«l transform─â ├«n glicogen, ├«n acetil-CoA ┼či deci ├«n acizi gra┼či; glucozo-6-fosfatul este utilizat, de asemenea, pentru generarea NADPH pentru sinteza acizilor gra┼či ┼či a colesteroluluiÔÇŁ[56].

ÔÇ×├Än absen┼úa insulinei, sinteza de trigliceride ┼či acizi gra┼či este puternic deprimat─â, ca urmare a incapacit─â┼úii glucozei de a intra ├«n celula grasoas─â ┼či hepatic─â spre a fi metabolizat─â ┼či transformat─â ├«n lipideÔÇŁ[57].

ÔÇ×├Än prezen┼úa unor cantit─â┼úi adecvate de glucide, utilizarea trigliceridelor este ne├«nsemnat─âÔÇŁ[58]. Doza zilnic─â recomandat─â de carhohidra┼úi 390 g[59] => prea mult. ÔÇ×Trigliceridele vor fi mai mult depozitate dec├ót degradate, ca urmare a form─ârii ├«n exces a acetil-coenzimei A ┼či a conversiei sale ├«n acizi gra┼či[60].

În lipsa majorităţii glucidelor în dieta, corpii cetonici se vor forma din grăsime pentru a oferi energie[61] ţesuturilor. Consumul de glucide (carbohidraţi) blochează metabolismul lipidelor (grăsimilor), => grăsimea corporală rămâne neatinsă.

Asta poate fi explicată din observaţia pe bolnavii de diabet zaharat: în lipsa insulinei nu depui grăsime corporală.

ÔÇ×DZ primar ÔÇô hiperglicemie permanenta, care apare ┼či ├«n condi┼úii bazale (a jeun sau pe nem├óncate)ÔÇŁ[62]:

Diabet Zaharat tip I

Diabet Zaharat tip II

  • Caracterizat prin lipsa absolut─â de insulina, din cauza produc┼úiei pancreatice extrem de sc─âzute.
  • Caracterizat printr-o lips─â relativ─â de insulina, produc┼úia pancreatic─â este relativ normal─â.
  • Bolnavul depinde de insulina exogen─â (diabet insulinodependent)
  • Bolnavul nu necesit─â tratament cu insulina exogen─â (diabet insulinoindependent).
  •  Apare ├«n copilarie (dz juvenil)
  • Apare la maturitate

Bolnavul este slab

Bolnavul este obez

Abstract din Fiziopatologie[63]


6.2. Rol Insulina

Avem un singur hormon hipoglicemiant: insulina.

Dar mai mul┼úi hormoni hiperglicemian┼úi: glucagonul, epinefrina, hormonul de cre┼čtere, cortizol, etc.

  • Insulina are rol de a scade concentra┼úia de glucoz─â din s├ónge ÔÇô reu┼če┼čte asta promov├ónd procesele ce consum─â glucoza: glicoliza, sinteza glicogen ┼či conversia glucozei ├«n acizi gra┼či[64], (hormon hipoglicemiant ÔÇô scade glicemia).[65]
  • Glucagonul are rol ├«n a cre┼čte concentra┼úia de glucoz─â din s├ónge - reu┼če┼čte asta prin mobilizarea acelora┼či depozite depuse de insulina: stimuleaz─â gluconeogeneza ┼či degradarea glicogenului[66].
Deci Rolul principal al insulinei este de reglare a nivelului de glucoz─â din s├ónge ÔÇô val normale 70 ÔÇô 120 mg/dl[67].
Se admit valori maxime de 130 mg/dl peste 45 de ani[68].

C├ónd sunt consumate glucide nivelul insulinei este crescut ┼či al glucagonului sc─âzut. Se stimuleaz─â stocarea de glicogen ┼či sintez─â de gr─âsime (lipide) ├«n ficat. Cei 2 hormoni au roluri total opuse ┼či se numesc astfel hormoni antagoni┼čti[69], insulina inhib─â glucagonul[70].


7. Metabolism gr─âsimi (triacilgliceroli)

 

Depunere gr─âsimi

Ardere gr─âsimi

Hiperglicemia postprandial─â ┼či hiperinsulinemia favorizeaz─â ob┼úinerea glicerol-fosfatului[71].

Sc─âderea insulinei (cauzat─â tot de catecolamine) diminueaz─â tranzitul glucozei ├«n ┼úesutul adipos ┼či ├«n lipsa de glicerol-fosfat, acizii gra┼či trec ├«n s├ónge[72].

Glicerol fosfatul este ob┼úinut aproape ├«n exclusivitate din glucoz─â, din intermediarul glicolitic, dihidroxiacetono fosfat. Acest fapt face lipogeneza dependenta de glicemie ┼či insulinemie[73].

Acizii gra┼či, dup─â activare la acil-CoA, pot fi incorpora┼úi ├«n triacilgliceroli ┼či depozita┼úi ├«n adipocite (celulele grasoase) Acest proces este dependent de prezen┼úa glucozei ├«n adipocite (┼či insulinemie), din glucoza fiind ob┼úinut glicerol-fosfatul[74].
Insulina blochează lipoliza (este factor antilipolitic[75])favorizează sinteza de triacilgliceroli în ţesutul adipos (stimulează lipogeneza).

Surplusul de de glucide este ├«ntr-o m─âsur─â considerabil─â convertit ├«n acizi gra┼či, respectiv, trigliceride care sunt depozitate ├«n ┼úesutul adipos[76].

Sinteza de acizi gra┼či mai are rolul de a furniza organismului ├«ntreaga gam─â de acizi din structura lipidelor[77].

Hidroliza triacilglicerolilor furnizeaz─â ┼úesuturilor acizii gra┼či utiliza┼úi c─â combustibil (lipoliza sau adipoliza)

Enzima cheie a lipolizei este triacilglicerol lipaza adipocitara, cunoscut─â ca ÔÇ×lipaza hormon sensibil─â[78]".

Deci f─âr─â glucoza nu te po┼úi ├«ngr─â┼ča, c├ónd glucoza este pu┼úin─â este p─âstrat─â pentru creier.


8. Depozitarea energiei:

Deoarece glucoza ├«n cantitate mare ├«n s├ónge este d─âun─âtoare pentru organism ÔÇô forma de stocare a glucozei (monozaharid) este:

Glicogen (polizaharid) ÔÇô form─â de rezerv─â nontoxic─â ├«n ficat ┼či mu┼čchi[79].

Triacilgliceroli (trigliceride, gr─âsime) forma de stocare nontoxic─â ÔÇô f─âr─â limit─â de stocare, mai pu┼úin oxidabil─â dec├ót glucidele ├«n organism[80].

 

8.1. Glicogen

Glicogenul este o polizaharid─â natural─â specific─â organismului animal[81]. Este una din formele nontoxice de stocare a excesului de glucoz─â ├«n organism, stocat ├«n celula hepatic─â ┼či muscular─â cel mai mult.

Glicogenul constituie rezerv─â de zah─âr/glucide a organisnului[82], ÔÇ×deoarece el particip─â la procese de hidroliz─â de tipul:

GLICOGEN + H2O <=> GLUCOZA[83]

Acest echilibru este reglat de ac┼úiunea antagonist─â a doi hormoni: insulina ┼či adrenalina (primul favorizeaz─â formarea glicogenului, celalat hidroliza sa)[84].

Adrenalina (epinefrin─â) dispune rapid energia, r─âspunsul fiziologic la pericolul imediat, fric─â, lupt─â.

Astfel se poate explica de ce persoanele calme tr─âiesc mai mult dec├ót persoanele nervoase, stresate; (controlul emo┼úiilor[85]),ÔÇô persoanele stresate produc mai mult─â glucoza sangvin─â prin catecolamine (hiperglicemie).

Catecolaminele au acţiune inhibitoare asupra secreţiei de insulina[86].

Chimia recunoa┼čte importan┼úa hormonilor ├«n a regla, stimula anumite func┼úii ale metabolismului uman:

  • Adrenalina favorizeaz─â formarea glucozei (energie de cheltuit)
  • Insulina favorizeaz─â formarea glicogenului ┼či a gr─âsimii (stocare).

 

8.2. Gr─âsimi / Triacilgliceroli

În biochimie, medicină avem termenul de Lipide[87] (grăsimi), acesta insă nu spune nimic.

Chimic ins─â grasimile ┼či uleiurile sunt trigliceride sau triacilgliceroli[88].

Tri-Acil-Glicerol (gliceride sau acilgliceroli = esteri ai glicerolului cu acizi gra┼či[89])

Fiecare molecul─â de gr─âsime (triacilglicerol) este format─â din 3 acizi gra┼či ┼či glicerol[90].

Gr─âsimile neutre (triacilgliceroli) sunt descompuse ├«n tractul digestiv de lipaza ├«n glicerol ┼či acizi gra┼či[91] [92].

Dislocarea trigliceridelor are loc prin hidroliza p├ón─â la glicerol ┼či la acizi gra┼či ÔÇô lipoliza sau adipoliza. Procesul invers, sinteza trigliceridelor, se nume┼čte lipogeneza sau adipogeneza.[93]


Glicerolul rezultat din scindarea lipolitica a gr─âsimilor neutre urmeaz─â calea comun─â de metabolizare a glucidelor[94], prin transformarea lui ├«n ╬▒-glicerofosfat, fosfogliceraldehida ┼či dihidroxiacetonfosfat [95].

Acizii gra┼či reprezint─â 90% din greutatea unui triglicerid[96] / triacilglicerol.

 

8.3. Glucide

Numite (oze - monozaharide) ┼či (ozide - polizaharide). Glucidele sau carbohidra┼úii intr─â ├«n structura plantelor ┼či animalelor. Se cunosc glucide superioare ca celuloza, amidonul, glicogenul etc., care nu sunt dulci. ├Än consecin┼ú─â, nici denumirea de glucide (glikis = dulce) nu este atotcuprinz─âtoare ┼či nici riguros ┼čtiin┼úific─â[97].

├Än natur─â zah─ârul ├«n concentra┼úii mari este rar. Toate alimentele industriale sunt ├«mbog─â┼úite cu zah─âr rafinat, (mai este m├óncare sau desert?), excesul dietar de glucide ├«ngra┼č─â[98] [99],  sau orice m├óncare al─âturi de zah─âr [100].

ÔÇ×Ficatul, ├«mpreun─â cu mu┼čchiul ┼či ┼úesutul adipos este implicat ├«n ciclul glucoza-acizi gra┼či, a c─ârui important─â biologic─â tine de faptul c─â excesul de glucoz─â favorizeaz─â sinteza de trigliceride ┼či inhib─â liberarea acizilor gra┼či, ├«n timp ce ├«n lipsa de glucoz─â se petrece inversÔÇŁ[101].

ÔÇ×Ins─â trigliceridele din diverse ┼úesuturi, din ┼úesutul adipos ├«n cea mai mare parte, cuprind glicerol care a fost obtinut, ├«n situ, din glucozaÔÇŁ[102]. Depunerea gr─âsimii se face ├«n prezen┼úa glucozei; f─âr─â glucoza nu po┼úi depune gr─âsime (por┼úiunea glicerol din triacil-glicerol).

 

8.4. Exces glucoz─â

Excesul de glucoz─â

Rolul insulinei prandial este de depozit a excesului de glucide ┼či lipide.

ÔÇ×Astfel ingestia exagerat─â de hidrocarbonate (glucide) realizeaz─â nu numai economisirea lipidelor ci ┼či depozitarea lor ├«n ┼úesutul gr─âsos.ÔÇŁ[103]

M├óncarea f─âr─â gr─âsimi ┼či calorii pu┼úine duce la obezitate [104].

Paradox medical sau incapacitatea de a înţelege că grăsimea trebuie folosită drept combustibil?

├Än perioadele alimentare, c├ónd exist─â o disponibilitate de glucoz─â, rata resintezei de trigliceride cre┼čte[105]; (grasime corporal─â).

Rezultatul contrazice teoria caloriilor, ce ├«ngra┼ča este zah─ârul[106] - glucidele rafinate, m├óncatul des.

Fructoza 2,6-bisfosfat are rol important ├«n metabolismul carbohidra┼úilor. Este format─â din fructoza 6-fosfat ┼či are func┼úii regulatorii:

- stimuleaz─â glicoliza prin activare alosterica al fosfo-fructokinazei

- inhibă gluconeogeneza prin inhibiţia fructozei 2,6-bisfosfatazei[107].


9. Glucide rafinate

Consumul excesiv de glucide rafinate sau suprarafinate, ├«n special zah─âr, chiar ├«n cadrul unei alimenta┼úii normocalorice induce treptat ├«ntregul tablou al obezit─â┼úii hipertrofice[108] ┼či / sau mixte cu:

  • Hiperinsulinism ┼či rezisten┼úa la ac┼úiunea insulinei
  • Hiperlipoproteinemia de tip IV sau II b[109].
  • Cre┼čterea sintezei de triacilgliceroli
  • Alimenta┼úia hipersucrat─â are ┼či efect diabetogen[110].


10. Depozitare gr─âsime corporal─â

10.1. Materiale

Minim ca s─â depui gr─âsime ai nevoie de:

  • Acizi gra┼či (absorbi┼úi din gr─âsimi, ace┼čtia pot fi sintetiza┼úi ┼či din glucide)
  • Glucoza din s├ónge: por┼úiunea glicerina (glicerol) al triacilglicerolilor

  • Glicerolul necesar sintezei de triacilgliceroli este ob┼úinut ├«n ┼úesuturile extrahepatice din glucoz─â[111].

ÔÇ×Catecolaminele stimuleaz─â lipoliza c├ónd se formeaz─â acizi gra┼či ┼či glicerina (glicerol) necesar─â biosintezei glucozeiÔÇŁ[112].

  • Hormonul Insulina, m├óncatul des, glucide rafinate

 

10.2. Rol ├«n producerea gr─âsimii

Producerea (sintez─â) de triacilgliceroli se realizeaz─â ├«n majoritatea ┼úesuturilor dar rol semnificativ ├«n economia energetic─â a organismului o are ficatul ┼či ┼úesutul adipos[113].

1 - ÔÇ×Sinteza lipidelor din glucide este condi┼úionat─â de insulina. Absen┼úa ei opre┼čte procesul ├«n ficat, fapt care ar putea fi explicat prin transferul deficitar al glucidelor prin membrana celular─â ┼či deficien┼úa consecutiv─â a a-glicefosfatului ┼či acetil-CoA.ÔÇŁ[114].

2 - Sinteza trigliceridelor ├«n ┼úesutul adipos devine dependent─â de concentra┼úia plasmatic─â a glucozei ┼či a insulinei, hormon care mediaz─â trecerea glucozei ├«n adipocite[115].


11. Carii Dentare:

11.1. Glucide:

Duc la formarea cariilor dentare (efect cariogen). De aceea trebuie evitat consumul alimentelor amidonate dulci, în special între mese[116].

Pe l├óng─â poten┼úialul lor cariogen glucidele au ┼či efecte negative asupra organismului (obezitate, afec┼úiuni cardiovasculare) ceea ce explic─â preocuparea pentru ├«nlocuirea lor din alimente[117].

Not─â: Lactoza din lapte nu cauzeaz─â carii dentare. Dar alimentele industriale bazate pe lactate au efecte nocive asupra din┼úilor ┼či asupra s─ân─ât─â┼úii (alimentele industriale au zah─âr ┼či fructe introduse sintetic ÔÇô pentru alterarea gustului s─â te fac─â s─â consumi mai mult[118] = cumperi mai mult).

Cariogene ┼či chiar nocive sunt produsele lactate ├«ndulcite (ciocolat─â cu lapte, ├«nghe┼úat─â, creme, etc.)[119]. De amintit cerealele de diminea┼ú─â pe care le cr─ân┼ú─âne┼čti ├«ntre din┼úi, aceste gunoaie sunt inven┼úia industriei pentru a scoate profit prelucr├ónd materia prim─â.

Prezenţa constantă, în mod repetat a glucidelor (dulciuri, sucuri, cereale, paste făinoase oferă un mediu ideal de dezvoltare a bacteriilor responsabile de cariile dentare.

 

11.2. Proteine:

Malnutri┼úia proteic─â (lipsa proteinei) influen┼úeaz─â negativ structurile orale ┼či implicit rezisten┼úa smal┼úului determin├ónd cre┼čterea sensibilit─â┼úii la carie[120].

Printr-o diet─â completat─â cu proteine se revine la rat─â sc─âzut─â de carii[121].


11.3. Lipide:

Lipidele sunt considerate factori carioprotectivi chiar ├«n combina┼úie cu amidonul (cartofi pr─âji┼úi, orez preparat). Ele ├«nconjoar─â particolele de glucoz─â ├«mpiedic├ónd par┼úial solubilizarea ├«n lichidul oral ┼či favoriz├ónd tranzitul oral[122].

Gr─âsimile se adborb la suprafa┼úa smaltului ┼či astfel protejeaz─â la atacul cariogen[123] (protejeaz─â contra cariilor dentare.

  • Proteina previne cariile dentare;
  • Gr─âsimea protejeaz─â ├«mpotriva cariilor dentare.


11.4. Compara┼úie:

A┼ča se explic─â de ce popula┼úiile necivilizate ce nu au p├óine din faina rafinat─â, zah─âr, dulciuri, sucuri, ├«nghe┼úate, cornuri nu au nici carii dentare.

ÔÇ×Omul primitiv sau persoanele izolate de civiliza┼úie ┼či f─âr─â acces la m├óncarea civilizat─â, tr─âiesc ├«n condi┼úie fizic─â mai bun─â dec├ót omul civilizat; c├ónd nutri┼úia este adecvat─â ┼či complet─â ├«┼či p─âstreaz─â imunitatea la cariile dentare. De asemeni are o dezvoltare corporal─â ┼či facial─â robust─âÔÇŁ[124].

├Än figur─â 1939 Elve┼úieni moderni (st├ónga) ┼či izola┼úi[125] (dreapta).

St├ónga: carii dentare, arcade ├«nguste (Elve┼úia modern─â: p├óine ┼či dulciuri)
Dreapta nutriţie normală: arcade dentare largi unde încap toţi dinţii,
fără carii, (Elveţieni pe dieta tradiţională).

Dac─â gr─âsimea se formeaz─â cu ajutorul insulinei ┼či necesit─â glucoz─â... atunci ficatul gras (steatoza hepatic─â) nu se poate realiza f─âr─â suficiente glucide rafinate ca: alcool[126], fructoza[127] (ficat gras non-alcoolic), etc.

Astfel devine logic─â observa┼úia medical─â: ÔÇ×Vitamina B12 previne steatoza hepatic─âÔÇŁ[128] => proteina animal─â previne ficatul gras (ex: g─âlbenu┼č de ou).


12. Scopul Gr─âsimii de rezerv─â

┼óesutul adipos este un mecanism de depozitare eficient ce permite mobilitatea ┼či supravie┼úuirea c├ónd m├óncarea este insuficient─â. Persoanele suple mor dup─â aproximativ 60 de zile de ├«nfometare c├ónd mai mai mult de 35% din greutatea corporal─â este pierdut─â[129].

 

12.1. Stocare mai eficient─â

ÔÇ×Eficien┼úa energetic─â a conversiei de hidrocarbonate ├«n trigliceride este de 85%[130]. Sinteza de lipide din hidrocarbonate este important─â din 2 ra┼úiuni:

  • Mijloc mai eficient de stocare a energiei oferite de ingestia exagerat─â de glucide dec├ót la cazul depozit─ârii sale sub form─â de glicogen. Energia depozitat─â ├«n trigliceride este de 150 ori mai mare dec├ót cea din glicogen[131].
  • ├Än al doilea r├ónd, fiecare gram de gr─âsime con┼úine de 2,25 ori mai multe calorii dec├ót gramul de glicogen. ├Än plus, con┼úinutul ├«n glicogen al ficatului, musculaturii scheletice ┼či a altor organe este limitat la 300 ÔÇô 400 g ├«n timp ce ┼úesutul adipos reprezint─â peste 10 kg[132]ÔÇŁ.

Triacilglicerolii sunt un combustibil de rezerv─â mult mai compact dec├ót glicogenul fiind mai den┼či. Trigliceridele dau 9,3 kcal/g la oxidare ┼či sunt depozita┼úi compact ca ulei ├«n interiorul celulei grase (adipocit). ├Än contrast, glicogenul ofer─â 4,1 kcal/g la oxidare, stoca┼úi intercelular ca gel con┼úin aproximativ 2g ap─â pentru fiecare 1 g de glicogen[133].

 

12.2. Supravie┼úuire

Rezerva principal─â de combustibil este gr─âsimea, te ajut─â s─â supravie┼úuie┼čti.

Biochimia ├«nfomet─ârii la copii este o problem─â deosebit de important─â, deoarece ace┼čtia nu au ├«nc─â o mas─â muscular─â ┼či adipoas─â suficient de mare ca ├«n cazul adul┼úilor pentru a supravie┼úui mai mult.

"O alimenta┼úie proteic─â neadecvat─â de lung─â durat─â, care este similar─â cu o ├«nfometare lent─â, duce la condi┼úia numit─â kwashiorkor, cuv├ónt african, care ├«nseamn─â copil abandonat. Copii, ├«n aceast─â condi┼úie, primesc adesea o alimenta┼úie vegetal─â bogat─â ├«n amidon, care furnizeaz─â energia metabolic─â ┼či men┼úin func┼úia creierului, dar insuficient─â ├«n aportul de proteineÔÇŁ[134].

Prezint─â abdomen umflat (edem) datorit─â mu┼čchilor slabi┼úi ┼či a reten┼úiei de ap─â, ┼úesut muscular ┼či gr─âsos mult redus.

ÔÇ×Patologia hipoglicemiei din kwashiorkor este complex─â. Ea ┼úine, pe deoparte de absen┼úa rezervelor energetice (lipidice ┼či proteice)ÔÇŁ[135].


13. Produc┼úie global─â de uleiuri ┼či gr─âsimi:

Produc┼úia global─â ┼či folosirea uleiurilor ┼či gr─âsimilor
în milioane de tone (1998) după Oil World, Hamburg
[136].

  • Aprox. 20,6 tone gr─âsime de origine animal─â
  • Aprox. 80,5 tone uleiuri de origine vegetal─â

Total 101 milioane tone de gr─âsimi ┼či uleiuri folosite ├«n 1998[137].

Dup─â cum se observ─â produc┼úia total─â de uleiuri vegetale este de 4 ori mai mare (1998) dec├ót cea de gr─âsimi animale ÔÇô procesul de produc┼úie este mult mai ieftin la uleiurile vegetale, margarine.

Cantitatea de gr─âsimi animale a sc─âzut ├«nlocuite de uleiuri vegetale ┼či margarine. Industria vrea s─â scoat─â mai mul┼úi bani, investesc ├«n promovarea uleiurilor vegetale (uleiuri hidrogenate = margarine ┼či par┼úial hidrogenate = uleiuri vegetale) ca produse s─ân─âtoase, de┼či acestea con┼úin gr─âsimi trans.

Hidrogenarea este asociat─â cu cre┼čterea punctului de topire al gr─âsimii[138].

Prin hidrogenare ├«n uleiuri se formeaz─â gr─âsimi trans, sunt un pericol pentru organism[139]. Gr─âsimile trans duc la ÔÇ×boli de inim─âÔÇŁ, diabet, cancer, obezitate[140].


14. Procentajul de gr─âsimi:

Gr─âsimile naturale sunt amestecuri de diver┼či triacilgliceroli[141].

Nu este cunoscut de publicul larg dar toate uleiurile ┼či gr─âsimile fie din sursa animal─â sau vegetal─â sunt o combina┼úie de gr─âsimi saturate, mononesaturate ┼či polinesaturate[142].

Deci untura de porc este o gr─âsime mononesaturat─â[143], de┼či este identificat─â gre┼čit ca fiind gr─âsime saturat─â.


15. ├Äntreb─âri:

  • Exist─â vreo institu┼úie care dup─â ce a recomandat ├«ntre 6 - 11 mese de cereale ┼či a luat banii ÔÇ×consumatorilorÔÇŁ ├«┼či va cere scuze pt daunele produse? Vor pl─âti cei responsabili?
    Nu! ÔÇô Nici companiile farmaceutice nu fac asta de┼či au murit destui din efectele adverse ale medicamentelor[144] [145]... solu┼úia este de settlement monetar[146] ├«n urma proceselor[147] ┼či pentru a fi absolvi┼úi de vin─â pun avertismente pe cutiile de medicamente.
  • ÔÇ×Cea mai frecvet─â asociere fiind obezitatea ┼či/sau obezitate abdominal─â cu dislipidemia"[148].
    Dac─â ÔÇ×Obezitatea este factorul de risc nr. 1ÔÇŁ iar Gr─âsimea dietara nu ├«ngra┼č─â (nu este cauza obezit─â┼úii ÔÇô ci zaharurile) mai este gr─âsimea un factor de risc?
  • ├Än Poz─â:
    Cum se face c─â ace┼čti oameni nu erau gra┼či, obezi? Sunt v├órstnici printre ei, oameni b─âtr├óni...
    Cum se face c─â nu aveau nevoie de diete s─ân─âtoase, de diete protective pentru inim─â?
    Nu num─ârau caloriile, unele din femei cre┼čteau copii, cro┼četau haine - nu munceau la c├ómp, de ce nu sunt obeze?
    S─â fie oare c─â nu m├óncau diminea┼úa cereale, nu m├óncau des ÔÇô ci de 3 ori pe zi. Nu au auzit de fructoz─â, sucuri, de cornuri dulci, de lapte cu fructe, cipsuri, margarin─â, bere cu limonad─â, fain─â rafinat─â, produse de patiserie, ketchup, salam cu umpluturi ieftine.
    Nu erau stresa┼úi de economia speculativ─â, nu aveau televizioare s─â fie prosti┼úi de publicitate, vedete, evenimente inutile ┼či p─âreri cretine.


Album foto: 1918-1930[149]


16. Concluzii:

  • Deci ceea ce ├«ngra┼č─â este excesul de glucoz─â, deoarece insulina intervine ├«n toate procesele ├«n care glucoza este folosit─â; ├«n celulele musculare, hepatice ┼či celulele adipoase[150].
  • Obezitatea este o problem─â nerezolvat─â[151] [152].
  • Cum vei arde acizii gra┼či prin ╬▓-oxidare c├ónd ╬▓-oxidarea este stopat─â de excesul glucidelor, glicogenul hepatic, insulina? Sl─âbe┼čti c├ónd faci foame prin acela┼či mecanism ÔÇô> epuizarea glicogenului hepatic -> arderea gr─âsimilor prin ╬▓-oxidare.
  • Nutri┼úioni┼čtii, medicii consider─â gr─âsimea ca fiind doar energie depus─â din cauza lenii sau a m├óncatului excesiv ÔÇô nimeni nu se ├«ntreab─â de cauza real─â ÔÇô se c├ó┼čtig─â bani doar repar├ónd efectul, cauza r─âm├óne ignorat─â, pentru c─â se produce bani continuu ├«n sistem (obezitatea adaug─â 190 miliarde $ anual ├«n costuri[153][154]).
  • Avem mii de diete, mii de produse, ambalaje noi ÔÇô ce nu au efectul scontat ci dezam─âgesc dar apar alte produse noi, ce promit mai mult = politic─â de consumatorism. ÔÇ×├Än noua societate, indivizii devin simultan promovatorii comodit─â┼úilor ┼či comodit─â┼úile ce le promoveaz─â[155]ÔÇŁ. (Cet─â┼úeanul devine consumatorul docil, vesel, el nu are timp s─â ├«┼či apere drepturile democratice).
  • Critica adus─â ├«mpotriva institu┼úiilor este ignorat─â c─â ├«n orice societate bazat─â pe clas─â conduc─âtoare (ierarhizare).
    "În toate profesiunile, orice inovaţie întâmpin
    ─â ├«mpotrivirii din partea ÔÇ×confra┼úilorÔÇŁ. Pentru introducerea unei inven┼úii opozi┼úia este ┼či mai mare. Cauzele sunt multiple ÔÇô ├«n medicin─â sunt bine cunoscute; ├«n primul r├ónd este invidia; urmeaz─â apoi interesul material ┼či ÔÇ×orgoliul ┼čefilorÔÇŁ[156]".
  • Solu┼úia oferit─â de industria alimentar─â ┼či industria nutri┼úional─â la problemele create tot de ei sunt alimentele ieftine pe cere le ambaleaz─â ├«n verde ┼či le v├ónd la pre┼úuri mari, ├«n detrimentrul tradi┼úiei de mii de ani.
  • ÔÇ×Tradi┼úie ├«nlocuit─â prin dogm─âÔÇŁ -> dogma promovat─â ca ÔÇ×sfaturi repetateÔÇŁ asupra copiilor ┼či celor tineri ce o ├«nva┼ú─â ca fiind ceva normal, ├«mpins─â de diver┼či exper┼úi pl─âti┼úi s─â promoveze acelea┼či lucruri nedovedite.
  • Obezitatea nu este cauzat─â de vreo m├óncare sau calorii ci de cantitatea de glucide (carbohidra┼úi) rafinate ce altereaz─â nivelul hormonilor ├«n timp. Hormonii controleaz─â metabolismul.

 

 

Referinţe:

  1. Lipidologie Clinica II, Ed. Medicala Bucuresti 1983.

  2. Biochimie Clinica Compediu, prof. Dr. Denisa Mihele; Editura Medicala, Bucuresti 1997.

  3. Tratat de Biochimie Medicala Vol II, Pag 273; Editura Medicala Buc. 1991.

  4. Lipid and cholesterol metabolism in Alaskan arctic Eskimos. Ach Pathol Lancet 1972 >Pubmed

  5. Carbohydrate and lipid metabolism in the Alaskan Arctic Eskimo. Am J Clin Nutr. 1975 Jun;28(6):588-94 >Abstract

  6. Dietary fat intake and subsequent weight change in adults >AJCN Full

  7. Low-Carbohydrate Diet ReviewShifting the Paradigm >Abstract

  8. Trans-Palmitoleic Acid, Metabolic Risk Factors, and New-Onset Diabetes in US Adults >Full Text

  9. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, conf. dr Maria Greabu, Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

10. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, conf. dr Maria Greabu, Ed. Cartea Universitara Buc.i 2004.

11. Biochimie Medicala, pag. 291; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Editura Medicala Bucuresti 1980.

12. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, conf. dr Maria Greabu, Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

13. Biochemistry of Chemical Reactions of Living Cells, 2nd edition, pag 379; David E. Metzler; Elsevier

14. Coenzyme Q10 New Applications for Cancer Therapy 2005 >report

15. Partial and complete regression of breast cancer in patients in relation to dosage of coenzyme Q10 >Abstract

16. Progress on therapy of breast cancer with vitamin Q10 and the regression of metastases. >Abstract

17. Littarru, Gian Paolo, et al. Clinical aspects of coenzyme Q: Improvement of cellular bioenergetics or antioxidant protection? In Handbook of Antioxidants, eds. Enrique Cadenas and Lester Packer, NY, Marcel Dekker, Inc., 1996, pag. 203-239.

18. Univ. Medicina si Farmacie Targu Mures, Curs Endocrinologie, Obezitatea >pdf

19. Biochemistry, 5th Edition; Jeremy M. Berg; W.H. Freeman And Company 2002

20. Lehninger Principles of Biochemistry 4th ed., pag 640, David L. Nelson, W. H. Freeman 2004.

21. Fiziologie Umana Editia a III-a, Prof. Dr. Doc P. Groza; Ed. Medicala Buc. 1980.

22. Lipidologie Clinica II, prof. dr. doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Bucuresti 1983.

23. Endocrinologie Clinica, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976.

24. "Conversion of fatty acids into glucose is not possible in animal metabolismÔÇŁ pag 154. Color Atlas of Biochemistry, J. Koolman, Thieme 2005

25. Color Atlas of Biochemistry Second Ed., pag 162; J. Koolman, Thieme 2005

26. The Glycemic Index and Diabetes >diabetescenter 

27. Effect of a LowÔÇôGlycemic Index or a HighÔÇôCereal Fiber Diet on Type 2 Diabetes >Article Article

28. Lipidologie Clinica II, prof. dr. doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Buc. 1983.

29. Intake of sugar-sweetened beverages and weight gain: a systematic review >Abstract Abstract

30. An insulin index of foods: the insulin demand generated by 1000-kJ portions of common foods. >Abstract

31. Endocrinologie Clinica, pag 206; Ed. Didactica si Pedagogica Buc. 1976.

32. Lipidologie Clinica II, prof. dr. doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Buc. 1983.

33. Lipidologie Clinica II, prof. dr. doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Buc. 1983.

34. Banting D. Foster Lecture 1984: From Glycogen to Ketones and back. Diabetes 1984. 33:1188-1199.

35. Biochemistry, 5th Edition; Jeremy M. Berg; W.H. Freeman And Company 2002

36. Endocrinologie Clinica, pag 206; Ed. Didactica si Pedagogica Buc. 1976.

37. Biochemistry, 5th Edition; Jeremy M. Berg; W.H. Freeman And Company 2002

38. Biochemistry, 5th Edition; Jeremy M. Berg; W.H. Freeman And Company 2002

39. Lipidologie Clinica II, Ed. Medicala Bucuresti 1983.

40. Lehninger Principles of Biochemistry 4th ed., pag 634, David L. Nelson, W. H. Freeman 2004.

41. Biochimie vol. 2, pag. 221; Editia in limba romana, Lehninger; Ed. Tehnica 1992.

42. Biochimie vol. 2, pag. 221; Editia in limba romana, Lehninger; Ed. Tehnica 1992.

43. Biochimie vol. 2, pag. 222; Editia in limba romana, Lehninger; Ed. Tehnica 1992.

44. Biochimie vol. 2, pag. 222; Editia in limba romana, Lehninger; Ed. Tehnica 1992.

45. Color Atlas of Biochemistry Second Edition, pag 154; J. Koolman, Thieme 2005

46. G Cahill, Starvation in man, N Engl J med 1970 >ncbi

47. Biochemistry, 5th Edition; Jeremy M. Berg; W.H. Freeman And Company 2002

48. Biochemistry, 5th Edition; Jeremy M. Berg; W.H. Freeman And Company 2002

49. Flatt JP. Use and storage of carbohydrate and fat. Am J Clin Nutr,1995 >ncbi

50. Specific features of glycogen metabolism in the liver. Biochem J 1998, 336:19ÔÇô31. >review

51.  Molecular physiology of the regulation of hepatic gluconeogenesis and glycolysis. Annu Rev Physiol 1992 >Abstract

52. Endocrinologie Clinica, pag 205; Ed. Didactica si Pedagogica Buc. 1976.

53. Endocrinologie Clinica, pag 205; Ed. Didactica si Pedagogica Buc. 1976.

54. Color Atlas of Genetics, 3rd Edition, pag 372; Eberhard Passarge, MD; Thieme 2007

55. Fiziologie Umana Editia a III-a, pag 376; Ed. Medicala Buc. 1980.

56. Biochimie vol. 2, Editia in limba romana, Lehninger; Editura Tehnica 1992.

57. Fiziologie Umana, pag. 574; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Buc. 1989.

58. Fiziologie Umana, pag. 574; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Buc. 1989.

59. Color Atlas of Biochemistry Second Edition; J. Koolman, Thieme 2005

60. Fiziologie Umana, pag. 574; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Bucuresti 1989.

61. Life without Bread; Christian B. Allan PhD., Wolfgang Lutz Md.; 2000.

62. Fiziopatologie pentru studentii facultatilor de stomatologie; dr. Stefan Sorin Arama; Ed. Cerma Buc. 1999.

63. Fiziopatologie pentru studentii facultatilor de stomatologie; dr. Stefan Sorin Arama; Ed. Cerma Buc. 1999.

64. Color Atlas of Biochemistry Second Edition; J. Koolman, Thieme 2005

65. Hipoglicemiile, Ed. Medicala Buc. 1990.

66. Color Atlas of Biochemistry Second Edition; J. Koolman, Thieme 2005

67. Fiziopatologie pentru studentii facultatilor de stomatologie; dr. Stefan Sorin Arama; Ed. Cerma Buc. 1999.

68. Fiziopatologie pentru studentii facultatilor de stomatologie; dr. Stefan Sorin Arama; Ed. Cerma Buc. 1999.

69. Color Atlas of Biochemistry Second Edition; J. Koolman, Thieme 2005

70. Endocrinologie Clinica, pag 205; Ed. Didactica si Pedagogica Buc. 1976.

71. Biochimie Medicala, pag. 332; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980.

72. Biochimie Medicala, pag. 334; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980.

73. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 437; Ed. Medicala Buc. 1996.

74. Biochimie Medicala; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980

75. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 437; Ed. Medicala Buc. 1996.

76. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 427; Ed. Medicala Buc. 1996.

77. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 427; Ed. Medicala Buc. 1996.

78. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 436; Ed. Medicala Buc. 1996.

79. Curs Endocrinologie UMF ÔÇ×V. Babe┼čÔÇŁ Timi┼čoara, 2004 >Curs3

80. Organic Chemistry (7th Edition), John McMurry; Brooks Cole 2007.

81. Mica Enciclopedie de Chimie; pag 249, Ed. Enciclopedica Romana Buc. 1974.

82. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, conf. dr Maria Greabu, Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

83. Mica Enciclopedie de Chimie; pag 249, Ed. Enciclopedica Romana Buc. 1974.

84. Mica Enciclopedie de Chimie; pag 249, Ed. Enciclopedica Romana Buc. 1974.

85. Etica Medicala, dr. Tiberiu Ghitescu, pag 84; Ed. Edimpex-Speranta, Buc. 1992.

86. Biochimie Comprehensiva; pag. 340, Ed. Renasterea Daciei 2003.

87. Biochimie Comprehensiva, Ed. Renasterea Daciei 2003.

88. Organic Chemistry (7th Edition), John McMurry; Brooks Cole 2007..

89. Biochimie Medicala, pag. 291; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980.

90. Know Your Fats, pag 185; Mary G. Enig, Ph.D.; Bethesda Press 2010.

91. Fiziologie Umana Editia a III-a, Prof. Dr. Doc P. Groza; Ed. Medicala Buc. 1980.

92. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 436; Ed. Medicala Buc. 1996.

93. Biochimie Medicala, pag. 331; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980

94. Fiziologie Umana Editia a III-a, Prof. Dr. Doc P. Groza; Editura Medicala Buc. 1980.

95. Fiziologie Umana Editia a III-a, Prof. Dr. Doc. P. Groza; Editura Medicala Buc. 1980.

96. Biochimie Medicala, pag. 310; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980

97. Biochimie Comprehensiva; pag 78, Ed. Renasterea Daciei 2003

98. Intake of sugar-sweetened beverages and weight gain >Abstract

99. What Really Makes Us Fat Taubes

100. Added sugar >Mayoclinic

101. Tratat de Biochimie Medicala Vol II, Pag 155; dr. doc. Cercetator stiintific Marcela Zamfirescu-Gheorghiu; Ed. Medicala Buc. 1991.

102. Biochimie Medicala, pag. 271; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980

103. Fiziologie Umana, pag. 574; prof. Dr. Ion Haulica; Ed Medicala Buc 1989.

104. Divergent trends in obesity and fat intake patterns: the American paradox >Abstract

105. Fiziologie Uman─â, prof. Dr. Ion H─âulic─â, Ed. Medical─â Buc. 1989

106. Potential role of sugar (fructose) in the epidemic of hypertension, obesity and the metabolic syndrome >Abstract

107. Color Atlas of Biochemistry Second Edition, pag 158; J. Koolman, Thieme 2005

108. Lipidologie Clinica II, prof. Dr. Doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Buc. 1983.

109. Lipidologie Clinica II, prof. Dr. Doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Buc. 1983.

110. Lipidologie Clinica II, prof. Dr. Doc. Iulian Mincu; Ed. Medicala Buc.i 1983.

111. Biochimie Medicala, pag. 270; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980

112. Biochimie Comprehensiva; pag. 340, Ed. Renasterea Daciei 2003.

113. Biochimie Medicala, Mic Tratat, pag 437; Ed. Medicala Buc. 1996.

114. Fiziologie Umana Editia a III-a, pag 376; Prof. Dr. Doc P. Groza; Ed. Medicala Buc. 1980.

115. Biochimie Medicala, pag. 331; prof. dr. Doc. Aurora Popescu; Ed. Medicala Buc. 1980.

116. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 141; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

117. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 142; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

118. Is fast food addictive? >Abstract

119. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 142; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

120. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 144; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

121. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 144; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

122. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 145; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

123. Tratat de Chimie si Biochimie pentru Medicina Dentara, pag 145; Ed. Cartea Universitara Buc. 2004.

124. Primitive Man and his Food by Arnold Devries Higgins Inc. 1952.

125. Nutrition and Physical Degeneration; Weston A. Price, MS. >Carte

126. Alcoholic Liver Disease, Kyrsten D. Fairbanks >med publ

127. Effects of Dietary Fructose Reduction in Children With Hepatic Steatosis >Full

128. Fiziologie Umana, prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Buc. 1989.

129. Leiter LA, Marliss EB: Survival during fasting may depend on fat as well as protein stores. JAMA 1982; 248:2306-2307 >Jama

130. Fiziologie Umana, pag. 569; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Buc. 1989.

131. Fiziologie Umana, pag. 569; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Buc. 1989.

132. Fiziologie Umana, pag. 569; prof. Dr. Ion Haulica; Ed. Medicala Buc. 1989.

133. Textbook of Endocrinology, 11th ed., Kronenberg: Williams, Saunders 2008

134. Biochimie II, A.L. Lehninger; editie in limba romana, Ed. Tehnica 1992

135. Hipoglicemiile, Ed. Medicala Buc. 1990

136. Pure Appl. Chem., Vol. 72, No. 7, pp. 1256, 2000 >iupac

137. Pure Appl. Chem., Vol. 72, No. 7, pp. 1255ÔÇô1264, 2000 >iupac

138. Biochimie Medicala; Editura Medicala Bucuresti 1980.

139. Trans Fats: >Harvard Public Health >Article

140. Know Your Fats, pag 85; Mary G. Enig, Ph.D.; Bethesda Press 2010.

141. Biochimie Medicala, Mic Tratat; Ed. Medicala Buc. 1996.

142. The Obesity Epidemic, pag 170; Zoe Harcombe, Columbus Publishing Ltd. 2010

143. Know Your Fats, pag. 195; Mary G. Enig, PhD, Bethesda Press 2010

144. Drug Side-effects >hg

146. The deadly sins of greedy pharmaceutical companies >article

147. Fake drugs, real threat >times

149. Album foto, Bucovina 1918-1930 >Album

150. Organic Chemistry (7th Edition), John McMurry; Brooks Cole 2007.

151. The Association of Adolescent Obesity with Risk of Severe Obesity in Adulthood >Full

152. The Pediatric Obesity Epidemic Continues Unabated in Bogalusa, Louisiana >Full

153. Study: Obesity adds $190 billion in health costs msnbc

154. Obesity Related Health Care Costs Total $190 Billion a Year >article

155. Consuming Life - Zygmunt Bauman >link

156. Etica Medicala, pag 97; Ed. Edimpex-Speranta, Buc. 1992.

500 - PHP regular expression limit reached (pcre.backtrack_limit)
Articole asem─ân─âtoare:
Comparaţie între alimente
Care sunt cele mai bune alimente?Ca s─â ┼čtim asta facem o compara┼úie ├«ntre produsele: ficat, broccol
Zah─ârul este otrav─â
Consum├ónd zah─âr nevoia de vitamina C a organismului cre┼čte. Zah─ârul comercial consumat este descomp
Indicele glicemic ┼či fructoza
Odat─â cu democra┼úia am primit ┼či gunoaiele ieftine: sucuri, pr─âjituri, fructe ┼či covrigi; de┼či

Comentarii