╗┐<Postul ┼či Pa┼čtele | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Postul ┼či Pa┼čtele

 Tradi┼úional sunt pu┼úine perioade pe an ├«n care rom├ónii mai m─ân├ónc─â bine din cauza constr├óngerii economice. De Pa┼čte depinde de economie dac─â cumperi un miel sau un c├óine. Este preferabil s─â ┼čtii sursa nu s─â vezi poze cu miei ÔÇô nu cumperi pozele.

Perioada S─ârb─âtorilor Tradi┼úionale sunt destul de confuze mul┼úumit─â brandurilor corporate ce ├«┼úi schimb─â percep┼úia prin reclame[1] ┼či ├«┼úi v├ónd pateuri vegetale, ou─â de ciocolat─â, covrigi de post (acea┼či compozi┼úie ca la covrigii obi┼čnui┼úi) ┼či alte inutilit─â┼úi, mul┼úumit─â partidelor politice ce dicteaz─â reforma ├«n medicin─â[2].

Mul┼úi sunt fixa┼úi pe ÔÇ×excese caloriceÔÇŁ, ÔÇ×num─ârat caloriiÔÇŁ, ÔÇ×m├óncat s─ân─âtosÔÇŁ - acestea sunt cuvinte importate ├«n vocabularul nostru ├«n momentul ├«n care au trecut ani de la apari┼úia gunoaielor alimentare ieftine ce provoac─â probleme.

 

Dac─â am sl─âbi num─âr├ónd caloriile ÔÇô am face asta pe orice diet─â cu num─âr egal de calorii - dar surpriz─â nu este a┼ča. Caloriile nu prezic hiperinsulinemia, diabetul, obezitatea (unul din simptomele s─âr─âciei[3]), hipertensiunea. Dac─â vrei s─â ┼čtii ce te ├«ngra┼č─â vezi ┼či Sfaturile dietare ├«mboln─âvesc.

Caloriile nu conteaz─â vezi ┼či tabel macronutrien┼úi.

Energia folosit─â de celule se nume┼čte ATP (adenozin-trifosfat).

Energia eliberată de ATP este folosită în diferite procese, iar când acestea necesită o energie mai mică, restul de ATP este pierdut sub formă de căldură[4].

  • Sfat s─â nu te ├«ngra┼či:

Dac─â 2 m├ónc─âruri diferite au acela┼či num─âr de calorii dar cu Indice Glicemic diferit ambele ,,├«ngra┼č─âÔÇŁ la fel?
NU! Mâncărurile cu număr de calorii identic, sau apropiat, nu stimulează depozitarea de grăsime în mod egal.
Un indice glicemic mare cre┼čte insulina ┼či glicemia, pe scurt stimuleaz─â depunerea gr─âsimii.

Sinteza lipidelor din glucide este condiţionată
de insulin─â[5] (hormon).

Principiul alimentar cu cea mai mare ac┼úiune insulinosecretant─â este reprezentat de glucidele rafinate ┼či suprarafinate[6]
(zah─âr, fain─â)

Insulina asigur─â depunerea ├«n celule de energie poten┼úial─â sub form─â de glicogen, trigliceride, ┼či proteine de rezerv─â[7].

Reduci cantitatea de glucide ingerat─â treptat undeva la 60 ÔÇô 120 grame/zi, elimini glucidele rafinate: p├óinea, alte produse de panifica┼úie, sucurile, dulciurile, pr─âjiturile, ciocolata, ┼či alimentele sintetice ce con┼úin zah─âr, cerealele, fulgi de porumb ÔÇô desigur acest lucru nu este u┼čor datorit─â pre┼úului m─ârit al alimentelor de import.

ÔÇ×La nivel global pre┼úul m├ónc─ârii a adus peste 44 milioane de oameni ├«n s─âr─âcie extrem─â, date Banca Mondial─â. Un sondaj de opinie de Oxfam ├«n 17 ┼ú─âri arat─â aproape jum─âtate din popula┼úie cum ├«┼či schimb─â dieta din cauza cre┼čterii pre┼úurilor[8]ÔÇŁ.

Alimenta┼úia hipersucrat─â (zah─âr mult) are ┼či efect diabetogen[9].

În consumul exagerat de glucide conversia în grăsimi (trigliceride) este de 85%[10].

  • Gr─âsimile se depun ┼či din alte principii alimentare acestea sunt glucidele (glucidele rafinate).

ÔÇ×Fapt cunoscut de zootehnicieni privitor la ├«ngr─â┼čarea g├ó┼čtelor prin ├«ndopare cu porumb (aliment cu con┼úinut redus de gr─âsime) ┼či a porcilor, cu cartofi. Acela┼či lucru reiese ┼či din faptul c─â laptele de vac─â con┼úine mai mult─â gr─âsime dec├ót cea ingerat─âÔÇŁ[11].

  • Dup─â Post sau dieta vegetarian─â:

Dacă ai ţinut post sau ai mâncat mai puţin câteva zile la rând, săptămâni, sau fără proteină animală:

NU vii din post (├«nfometare, inani┼úie) s─â m─ân├ónci din toate ┼či mult...

Trebuie să ai o perioadă de tranziţie de 1 până la 3 zile în care introduci treptat proteină animală, grăsimi, puţină pâine...
Opre┼čti postul cu 2 - 3 zile ├«nainte de osp─â┼ú.

 

  • De Pa┼čte:

Ce s─â faci dac─â nu vrei ajungi la spital cu ÔÇ×abuzuri alimentareÔÇŁ s─â apari la televizor ca alt─â victim─â a tradi┼úiei romane┼čti:

  • S─â te asiguri c─â ce cumperi este carne (nu umplutur─â de soia), cozonacii f─âcu┼úi ├«n cas─â.
  • Nu amesteci prea multe alimente diferite la aceasi mas─â.
  • Dac─â ai ┼úinut post ┼či ai m├óncat mai pu┼úin multe zile ÔÇô trebuie s─â ┼čtii c─â:
    > În înfometare se pierde proteina din organism -> întâi se sacrifică enzimele digestive.
    Apare senza┼úia de arsur─â la stomac, m├óncarea va pica greu ÔÇô efecte minore, un efect major este moartea, ce este ┼či documentat ├«n al 2-lea r─âzboi mondial.
    > Organismul ├«ncearc─â s─â men┼úin─â echilibrul azotat ┼či folose┼čte proteina din organism adaptare la condi┼úiile extreme ÔÇô lipsa m├ónc─ârii.

Primele care se pierd sunt enzimele digestive secretate de stomac, pancreas ┼či intestinul sub┼úire; ele nu mai sunt necesare, ca ┼či alte enzime ┼či proteine implicate ├«n sinteza enzimelor digestive[12].

  • P├óinea ├«nr─âut─â┼úe┼čte totul,
    Consumul m─ârit de p├óine d─â discomfort deoarece ┼či stomacul ┼či pancreasul lucreaza suplimentar la digestia fainei rafinate ÔÇô glucidele se absorb ca monozaharide[13].

ÔÇ×Secre┼úia pancreatic─â cea mai abundent─â se ob┼úine la p├óine. Aceasta are durata cea mai ├«ndelungat─â, ├«n conformitate cu durata secre┼úiei stomacului. Secre┼úia ob┼úinut─â la carne este mai pu┼úin abundent─â[14]ÔÇŁ.

Cantitatea ┼či calitatea sucului pancreatic depind de natura alimentelor:[15]

Pâine

Carne

Secreţie pancreatică abundentă

Secreţie pancreatică mai redusă

  • C├ót pot m├ónca?

P├ón─â te sim┼úi s─âtul ÔÇô ├«ns─â po┼úi m├ónca mai mult doar cu ajutorul glucidelor (salate, plante, legume, zah─âr, alcool, cereale etc), gr─âsimea d─â senza┼úia de sa┼úietate ÔÇô nu po┼úi m├ónca mult─â gr─âsime deoarece ┼úi se face r─âu (organismul ├«┼či ia c├ót are nevoie).

Ajut─â la prelungirea procesului de digestie, ├«ncetinind secre┼úiile stomacale ce con┼úin acid clorhidric. Datorit─â acestui fapt, apare senza┼úia de sa┼úietate ┼či de ├«ngreunare dup─â o mas─â bogat─â ├«n gr─âsimi[16] [17].

  • Ce se ├«nt├ómpl─â prin lume?

Azi funcţionând după modelul corporat al deţinerii resurselor de privatizaţi: avem scăderea locurilor de muncă, crearea alimentelor cu umpluturi ieftine ca apa, proteina vegetală, E-uri = profit mare. În evoluţia modului de alimentaţie al oamenilor interesul faţă de hrană a suferit modificări: dacă la început se simţea numai nevoia de a astâmpăra foamea, industria alimentară a creat nevoi noi ce le-au impus ca normaliate.

├Äntemeietorii comunismului ┼čtiin┼úific, Marx ┼či Engels, au spus c─â ├«n societatea comunist─â va exista socializarea uria┼č─â a muncii ├«n domeniul prepar─ârii hranei.

Engels spunea: ÔÇ×s─â lu─âm preg─âtirea meselor ÔÇô c├ót─â risip─â de spa┼úiu, de material ┼či de for┼ú─â de munc─âÔÇŁ, ÔÇ×dac─â m├óncarea s-ar preg─âti ├«n comun, dou─â treimi din muncitorii ocupa┼úi actualmente cu aceast─â treab─â ar putea fi elimina┼úi[18]ÔÇŁ.

 

 

Referinţe:

  1. Branduri Senzoriale, Martin Lindstrom, 2005, Publica 2009.

  4. Fiziologie Uman─â, Edi┼úia a III-a, prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980.

  5. Fiziologie Uman─â, Edi┼úia a III-a, prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980.

  6. Lipidologie Clinic─â II, prof. dr. doc. Iulian Mincu, doc. medicin─â Nicolae Hancu; Editura Medical─â ÔÇô Bucure┼čti 1983

  7. Fiziologie Edi┼úia a II-a revizuit─â, prof. dr. doc. I. Baciu. Editura Didactic─â ┼či Pedagogic─â Bucure┼čti ÔÇô 1977.

  8. The Lancet, Volume 378, Issue 9785, Pages 17 - 18, 2 July 2011 TheLancet: FullText

  9. Lipidologie Clinic─â II, prof. dr. doc. Iulian Mincu, doc. medicin─â Nicolae Hancu; Editura Medical─â ÔÇô Bucure┼čti 1983

10. Fiziologie Uman─â Prof dr. Haulic─â, Pag 552; Editura Medical─â Bucure┼čti 1989

11. Fiziologie Uman─â, P. Groza; Edi┼úia a III a, Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980

12. Biochimie Vol. 2 Lehninger, Editura Tehnic─â Bucure┼čti 1992

13. Compediu de Anatomie, Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1988

14. Fiziologie Uman─â, Edi┼úia a III-a, prof. dr. doc. P. Groza; Editura Medical─â, Bucure┼čti 1980

15. Compediu de Anatomie ┼či Fiziologie, conf. univ. inst. Medicin─â ┼či Farmacie Gheorghe Mogos; Editura ┼×tiin┼úific─â

16. Biochimie Medical─â Mic Tratat; prof. dr. Aurora Popescu, prof. dr. Eugen Trutia; Editura Medical─â Bucure┼čti 1996

17. Tratat de Biochimie Medical─â; Vol 2; prof. dr. Doc. Aurora Popescu, dr. Doc. Cercetator stiintific
        Marcela Zamfirescu-Gheorghiu; Editura Medical─â Bucure┼čti 1991

18. K. Marx ÔÇô Fr. Engels, Opere vol II, editia a 2-a, Editura politica 1962.

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE ÔÇ×
Articole asem─ân─âtoare:
Grasimea dietara nu ingrasa
Gr─âsimea nu ├«ngra┼č─â, pentru a depune gr─âsimea biochimic este necesar─â prezen┼úa glucozei (glucide
Caloriile nu ingrasa | Caloriile nu conteaza | Cantitatea de
Ce ne guverneaz─â sunt hormonii (insulina) nu caloriile. Caloriile nu sunt egale ÔÇ×o calorie nu este d
Sfaturile dietare îmbolnăvesc
Sfaturile dietare: piramida alimentelor[1]: a┼ča numitul ghid alimentar pentru o ,,via┼ú─â s─ân─âtoas

Comentarii