╗┐<Sfaturile dietare ├«mboln─âvesc | stiri
GoogleYoutubeFacebookTwitter

Sfaturile dietare îmbolnăvesc

Sfaturile dietare: piramida alimentelor[1]: a┼ča numitul ghid alimentar pentru o ,,via┼ú─â s─ân─âtoas─âÔÇŁ f─âr─â gr─âsimi ┼či multe cereale ┼či fructe ÔÇô este ceea ce ne ├«mboln─âve┼čte:

Cei ce dau sfaturile dietare (99%) f─âr─â referin┼úe nu sunt de ├«ncredere ┼či nu au habar. F─âr─â referin┼úe demonstrate, medicin─â ┼či ┼čtiin┼ú─â, cuvintele sunt simple teorii. Sau ├«┼úi mizezi via┼úa pe o carte de colorat, scris─â de un incompetent?

La fel de bine sensul cuv├óntului educa┼úie poate fi folosit ca ├«ndoctrinare: ,,popula┼úia Rom├óniei nu ├«i pas─â de ce e bun pentru ei ┼či ce nu, iar taxa pe fast-food ar fi o metod─â bun─â de ai educaÔÇŁ[2].

Sfaturile nutri┼úionale nu au baz─â ┼čtiin┼úific─â.

De fapt, statul (guvernul din ÔÇś89 p├ón─â azi) este de vin─â pentru permiterea firmelor str─âine pe pia┼úa intern─â, ┼či distrugerea produc┼úiei locale ├«ns─â au a┼čteptat p├ón─â ├«n 2010 - cam 20 de ani - s─â for┼úeze (au a┼čteptat schimbarea genera┼úiilor).

 

De ce sfaturile nutri┼úionale nu au baz─â ┼čtiin┼úific─â:

1 Ce este prea mult:

    A) Prea multe mese

    B) Cerealele

    C) B─âuturi ┼či zaharuri

2 Ce lipse┼čte sfaturilor dietare

    A) Gr─âsimi naturale

    B) Alimente ce lipsesc

3 Cine sunt EI?

    A) Dogma

    B) Teoria nedovedit─â

    C) Rezultatul sfaturilor

4 Noul sfat dietar

    A) Abera┼úiile

    B) M├ónc─âm mai pu┼úin

5 Despre obezitate, ├«ngr─â┼čare

    A) Ardere gr─âsimi

    B) Daca faci foame s─â sl─âbe┼čti...

    C) Tabel ├«ngr─â┼čare

Concluzie

 

1 Ce este prea mult:

5 - 11 por┼úii pe zi formate din cereale ┼či f─âin─â rafinat─âÔÇŽ dar c├ónd mai ai timp dac─â m─ân├ónci din or─â ├«n or─â?

 

A) Prea multe mese:

> Energia din glucide (carbohidraţi) este preferată în locul grăsimilor în excesul dietar de glucide (grăsimea nu este folosită ci stocată în corp)[3].

> Altfel spus: ,,Ingestia exagerat─â de hidrocarbonate (glucide) realizeaz─â nu numai economisirea lipidelor ci ┼či depozitarea lor ├«n ┼úesutul gr─âsos. Excitantul fiziologic al secre┼úiei de insulin─â fiind concetra┼úia glucozei sangvine, cre┼čterea acesteia peste valorile normale de 1-1,1g ÔÇ░  determin─â stimularea insulinosecre┼úiei[4]ÔÇŁ.

> Insulina va fi stimulată pe durata intregii zile. Gluconeogeneza (formare de glucoză nouă din celelate elemente) este oprită de acţiunea insulinei[5]. Apare mai des senzaţia de foame, acesta este rolul glucidelor rafinate.

 

B) Cerealele:

Consumul de cereale este pe primul loc ├«n lume[6] (1988) ├«n ┼ú─ârile dezvoltate fiind cea mai ieftin─â umplutur─â ┼či baza alimenta┼úiei.

Mancare

Milioane tone anual

Cereale

1,545

Cartofi

136

Legume

127

Carne, lapte, ou─â

119

Zah─âr

101

Fructe

34

 

De la plantele cerealiere se folosesc doar seminţele; cerealele sunt compuse din[7]:

Ap─â

11%,

Proteine incomplete*

11%

Glucide

70%

Substanţe minerale

2%

Lipide (gr─âsimi)

0,5-8%

 

* Proteinele incomplete[8] au originea în vegetale, având aminoacizii esenţiali diminuaţi sau chiar absenţi.

  • Proteinele incomplete nu pot asigura existen┼úa organismului[9], ,,proteinele vegetale sunt calitativ inferioare ┼či sunt necesare cantit─â┼úi mai mari zilnic[10]ÔÇŁ ├«nsa lipsa proteinei animale duce la deficien┼úe ce apar dup─â ani de zile.
  • Proteinele complete se g─âsesc ├«n produsele animale (ca ou─â, carne, organe, lactate). Vezi ┼či tabel Macronutrien┼úi.
  • Din m─âcinarea fainii se ob┼úine:

    - 70% faina alb─â (se nume┼čte superioar─â c─â rezist─â mult pe raft) s─âr─âcit─â ┼či prin m─âcinare ┼či c─âldur─â;
       valoare nutritiv─â 0 (zero)

   - 30% t─âr├ó┼úe ┼či germeni (partea important─â a cerealelor, folosite ├«n hrana animalelor)
      con┼úinul de protein─â 12-14%[11].

Dacă consumi pâine albă, animalele mănâncă mai bine ca tine.

Pâinea integrală a fabricanţilor industriali este faină albă cu un
mic adaos de tărâţe (sa fie ieftin).

Con┼úinutul glucidelor din cereale este dat ├«n cea mai mare parte de amidon ┼či ├«n parte mai mic─â de celuloz─â. Celuloza, de┼či se umfl─â, nu se dizolv─â ├«n ap─â ┼či este nedigerabil─â. Acidul fitic din gr├óu, nefolosibil ├«n organism, ├«mpiedic─â absorb┼úia calciului[12] ┼či a fosforului. Frac┼úiunea proteic─â, glutenul reprezint─â aproximativ 7-11% din greutatea f─âinii [13].

Problema este glutenul[14] [15] [16], excesul de cereale rafinate ┼či modul de preparare al cerealelor. Cerealele sunt s─âr─âcite ┼či la prelucrarea termic─â (cerealele sunt un business cu profit, cumperi ieftin de la burs─â ÔÇô dar pot fi stropite cu pesticide).

,,├Än ┼ú─ârile dezvoltate se consum─â multe cereale; prin m─âcinarea f─âinii se pierd nutrien┼úi ┼či fibre (The Royal Society of Medicine ÔÇô Carbohydrate Confusion 1978)"[17].

ÔÇ×Alergia la cereale este frecvent─â ├«n ┼ú─ârile unde se consum─â fulgi de porumb sau alte preparate de cereale, preparate prin ├«nc─âlzire (coacere par┼úial─â) cu con┼úinut de zah─ârÔÇŁ [18].


Se pune presiune pe pancreas: exocrin ┼či endocrin

  • Insulina este stimulat─â primar de glucide.
  • Cantitatea ┼či calitatea sucului pancreatic depind de natura alimentelor[19]:

Pâine

Carne

Secreţie pancreatică abundentă

Secreţie pancreatică mai redusă

 

De la ├«nceputurile acestui ghid al ,,m├ónc─ârii s─ân─âtoaseÔÇŁ era inten┼úionat pentru: 11 por┼úii/zi cereale.
Porcul meu m─ân├ónc─â 11 mese de cereale/zi, asta ┼či vreau, s─â m─ân├ónce des ca s─â ├«i manipulez hormonii, s─â se ├«ngra┼če ┼či s─â creasc─â rapid.

 

├Än cerealele de consum au fost ad─âugate vitamine sintetice, iar dup─â toat─â procesarea ┼či pasteurizarea mai r─âm├óne doar glucoz─â pentru organism. Cerealele s─âr─âcesc solul ├«n c├ó┼úiva ani dac─â nu sunt schimbate; atunci ce mai con┼úin dac─â s─âr─âcesc solul? ├Ängr─â┼č─âminte sintetice, ierbicide, insecticide, ce sunt folosite ├«n agricultura industrial─â.

 

├Än America dietele bazate intens pe porumb cu excluderea c─ârnii, ou─âlor ┼či legumelor duceau la pelagra[20]. Dup─â 1937 se descoper─â mecanismul producerii pelagrei: ,,lipsa Niacinei ┼či Triptofanului[21]ÔÇŁ.

Astfel c─â guvernul USA decret─â ca morile s─â fortifice f─âina cu Niacina (vitamina PP denumit─â ┼či B3).

 

C) B─âuturi ┼či zaharuri:

Datele USDA încadrează sucurile la consum de fructe (sucuri din portocale, mere, etc).

├Äns─â sucurile con┼úin zah─âr (fructoz─â) ca ┼či b─âuturile carbogazoase, sucurile nu sunt fructe ci se ob┼úin din numeroase fructe, con┼úinutul de fructoz─â (monozaharid) dat de multe fructe stoarse ┼či separate de fibre nedigerabile = concentrate, zaharurile lichide sunt absorbite mai rapid ├«n s├ónge ┼či ├«nr─âut─â┼úesc totul. Vezi ┼či Zah─ârul este otrav─â.

 

Stimularea excesiv─â a insulinei pe durata ├«ntregii zile ┼či ani la r├ónd, adic─â expunerea ├«ndelungat─â la m├ónc─âruri rafinate (concentrate), duce la boli degenerative.

 

Cauza?

  • Cerealele procesate
  • f─âina rafinat─â
  • zah─ârul, fructoza, dulciurile
  • mesele dese
  • sucurile (,,caloriile lichideÔÇŁ), etc

Se produc dereglări hormonale, obezitate, diabet, hipertensiune, ateroscleroză, rezistenţa insulinică: sindromul X [22], cancer, în 10-20 de ani.

 

Fructoza (sirop din porumb), de┼či se crede ca nu stimuleaz─â insulina, are rol lipogenic[23] [24] [25] (├«ngra┼č─â), duce la hipertensiune[26], rezisten┼ú─â insulinic─â[27] [28] [29] (diabet) sau boli cardiovasculare[30].

 

Dinamica consumului mediu anual după Marinescu, valori România.

Sporirea impresionant─â a consumului de zah─âr ┼či produselor de zah─âr:

  • 6,9kg/cap locuitor/an in 1950
  • 26,4kg/cap locuitor/an ├«n 1978, furniz├ónd una din cele mai marcate dinamici (382,6%).

Cre┼čterea consumului de zah─âr este un factor obezogen (┼či nu numai obezogen) [31].

 

2 Ce lipse┼čte sfaturilor dietare:

A) Gr─âsimi naturale

Copii ce nu consum─â gr─âsimi (acizi gra┼či satura┼úi ┼či acizi gra┼či esen┼úiali) ┼či, ├«n schimb, consum─â zaharuri au probleme cu memoria ┼či formarea corect─â a creierului (deficit de aten┼úie, etc).

> ,,┼óesutul nervos are cel mai ridicat con┼úinut lipidic (gr─âsimi) din organism, 50-54% din greutatea uscat─â a creierului. Con┼úinutul de colesterol este ridicat ├«n substan┼úa alb─â[32]ÔÇŁ.

> Avem nevoie de grăsimi pentru materia primă: hormoni, formarea creierului, membranele celulare conţin grăsimi, formarea corectă a oaselor, măduva conţine 50-100% grăsimi, etc.

> Vitaminele liposolubile (solubile ├«n gr─âsimi) A, D, K ┼či E presupun prezen┼úa gr─âsimilor pentru a putea fi vehiculate, ┼či a s─ârurilor biliare pentru asigurarea absorb┼úiei. Carotenul, vitamina K, vitamina E sunt facilitate de absorb┼úia simultan─â a mici cantit─â┼úi de gr─âsime. Absorb┼úia vitaminei D este favorizat─â de gr─âsime[33].

S─ârurile biliare (glicocolatul ┼či taurocolatul de Na ┼či K) sunt sintetiza┼úi din acizii: colic, dezoxicolic, litocolic ┼či chenodezoxioolic, proveni┼úi at├ót din colesterolul exogen (alimentar), cat ┼či din cel endogen (ficat)[34]

 

,,Ficatul face colesterol (biosintez─â) converte┼čte colesterolul ├«n s─âruri biliare[35]ÔÇŁ. Colesterolul ajut─â la absorb┼úia vitaminelor solubile ├«n gr─âsimi (liposolubile), absorb┼úia gr─âsimilor ┼či colesterolului, formarea hormonilor (rol vital).

,,Vitamina A este retinol. Retinolul este g─âsit numai ├«n gr─âsimi animale[36]ÔÇŁ.

Ex: pielea de pui ÔÇô gr─âsimea galben─â pe care ni se spune s─â o arunc─âm con┼úine vitamina A.

Vitaminele A se găsesc în natură gata sintetizate în alimentele de origine animală. În plante, ele apar numai sub formă de provitamine numite caroteni transformaţi ulterior în vitamina A de ficat, rinichi, plămâni[37], intestin.

,,Curele de sl─âbire, mult practicate actualmente, pot provoca ├«n urma excluderii gr─âsimilor din diet─â o caren┼ú─â de vitamine liposolubile, acizi gra┼či[38] etc.ÔÇŁ

 

Asta este o afacere bun─â pentru farmacia modern─â (un conflict de interese) s─â recomande eliminarea gr─âsimii din alimenta┼úie far─â baz─â ┼čtiin┼úific─â prin reclame ┼či apoi s─â ├«┼úi v├ónd─â vitaminele de care e┼čti deficient din cauza sfaturilor lor.

 

B) Alimente ce lipsesc:

Lipsesc din asa numitele ,,diete s─ân─âtoaseÔÇŁ ignorate de exper┼úi:

Legumele fermentate ÔÇô calitativ superioare legumelor proaspete; organele de animale, oasele (m─âduva); leb─âr, tob─â etc.

 

3 Cine sunt EI?

S─â ne dea sfaturi nutri┼úionale? S─â ne spun─â ce s─â facem? Teoria zice: c─â m├ónc├ónd cereale, legume ┼či fructe se previn bolile ,,de inim─âÔÇŁ[39], cancer etc.

├Än 1968, senatul Americii ├«l pune pe senatorul George McGovern pre┼čedinte pe Comitetul de nutri┼úie ÔÇťSelect Commitee on Nutrition and Human Needs", acesta ├«l cunoa┼čte pe Ancel Keys ┼či teoria acestuia: ,,colesterolul trebuie sc─âzut ├«n diet─â pentru o inim─â s─ân─âtoas─âÔÇŁ de┼či leg─âtura nu a fost g─âsit─â ├«n nici un studiu (Gary Taubes).

 

A) Dogma

Ancel Keys folosind jocuri de cuvinte ├«n studiul s─âu observa┼úional (epidemiologie): ÔÇ×gr─âsimea ar putea fi legat─â de indexul masei corporale (BMI) dar nu de infarct miocardic, grecii pe dieta cu gr─âsimi din ulei de m─âsline con┼úine pu┼úine gr─âsimi saturate ┼či au pu┼úine boli de inim─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×cu greutate o baz─â realistic─â pentru a sugera c─â gr─âsimea nu conteaz─âÔÇŁ[40].

O m├ón─â de oameni ├«n biroul lui McGovern decid politica nutri┼úional─â a ├«ntregii ┼ú─âri ┼či ipoteza gr─âsimii devine dogm─â [41].

Astfel ├«n 1977 dup─â ce ascult─â ipoteza lui Keys ┼či a altora, comitetul public─â sfaturile dietare ÔÇ×Dietary Goals for the United States" recomand├ónd ca to┼úi s─â ├«┼či reduc─â consumul de gr─âsimi, gr─âsimi s─âturate ┼či s─â creasc─â consumul de glucide la 55-60% zilnic.

Recomandarea sc─âderii la 30% calorii din gr─âsimile totale (logica: sc─âz├ónd astfel ┼či gr─âsimile saturate) ,,nu este realist─â[42]ÔÇŁ, este doar o teorie f─âr─â baz─â ┼čtiin┼úific─â, privind la japonezi ce aveau pu┼úine boli ale civiliza┼úiei: obezitate, infarct, diabet. Ignor├ónd faptul c─â ei nu consumau zah─âr ┼či gr├óu ├«n alimenta┼úie ci orez, mult pe┼čte, f─âr─â deserturi (datele culese dup─â al II-lea r─âzboi mondial c├ónd Japonia pierduse r─âzboiul ┼či era ├«n foame).

Keys nu era medic, dar vrea s─â demonstreze singur c─â gr─âsimile duc la boli ÔÇ×de inim─âÔÇŁ[43]. Continu├óndu-┼či experimentele Keys uit─â s─â men┼úioneze c─â nu a folosit gr─âsimi animale ci a folosit margarine[44] ├«n experimentele sale, adic─â uleiuri hidrogentate (acestea con┼úin gr─âsimi vegetale trans).

Ancel Keys public─â datele din 6 ┼ú─âri (Six-Country Study 1953) de┼či erau disponibile datele din 22 de ┼ú─âri. Iar mai t├órziu celebrul Studiu pe 7 ┼ú─âri (Seven-Country Study 1980) ├«n care ├«┼či demonstreaz─â teoria manipul├ónd graficul[45]. Studiul prezint─â numeroase punctele slabe[46], manipularea statistic─â, selec┼úia preferen┼úial─â a subiec┼úilor de test, etc.

În stânga graficul lui Keys, în dreapta revizuit de
doctorul Uffe Ravnskov ├«n cartea ,,The Cholesterol MythsÔÇŁ.

 

Brusc apare o nou─â pia┼ú─â de desfacere cu produse ÔÇ×f─âr─â colesterolÔÇŁ ┼či, astfel, cerealele imbog─â┼úesc industria. Se ob┼úin prea mul┼úi bani, o pia┼ú─â c─âreia i se deschide drumul prin fric─â ┼či enorm de mult─â publicitate deoarece papagalii (nutri┼úioni┼čtii ┼či ziari┼čtii) o impun ca pe o religie sponsoriza┼úi de corpora┼úii.

 

├Än SUA anilor 1992 ghidurile cu piramida alimentelor sunt ├«nm├ónate ┼čcolilor ┼či centrelor de hr─ânire a s─âracilor ┼či b─âtr├ónilor.

Ţinta principală sunt însă copiii [47].

 

 

B) Teoria nedovedit─â...

Dovezi ulterioare au demonstrat conving─âtor c─â propor┼úia de energie comsumat─â din gr─âsimea total─â nu are efect apreciabil asupra infarctului miocardic. =(Subsequent evidence has demonstrated convincingly that the proportion of energy consumed from total fat has no appreciable effect on CHDÔÇŁ [48].

 

Un raport pe 2003 de la Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii (World Health Organization) a concluzionat c─â ,,nu este nicio dovad─â de a face leg─âtura direct─â a cantit─â┼úii aportului de gr─âsimi zilnice cu riscul crescut de boli cardio-vasculare. (ÔÇťthere is no evidence to directly link the quantity of daily fat intake to increased risk of CVDÔÇŁ [49]).

 

C) Rezultatul sfaturilor:

Statistica CDC 1980 -2009 (Centers for Disease Control) 

Dar acum dup─â 20 de ani: bolile ÔÇ×de inim─âÔÇŁ, cancerul, obezitatea, toate crescÔÇŽ

 

Din 1908 p├ón─â ├«n 2009, num─ârul americanilor cu diabet s-a triplat (de la 5.6 millioane la 19.7 millioane)[50] iar americanii respect─â recomand─ârile c─â sunt ├«ndoctrina┼úi prin pres─â, vedete ┼či reclame s─â consume cereale, fructe, sucuri ┼či produse rafinate.

 

┼×i nou─â ├«n Rom├ónia ne sunt date acelea┼či sfaturi t├ómpite, impuse de OMC (Organiza╚Ťia Mondial─â a Comer╚Ťului [51]), Europa (de┼či Europa se lupt─â cu obezitatea[52]) ┼či FMI, dar nimeni nu ├«┼či asum─â responsabilitatea.

 

4 Noul sfat dietar:

In principiu se rezum─â astfel: ,,mananc─â din toate c├óte pu┼úin ┼či nu m├ónca multÔÇŁ = cump─âr─â mai multe.

 

A) Aberaţiile:

 

 

  • Noua Farfurie (recomandare)

Procentaj al macronuţrientilor:

Glucide ~66%; Proteine ~27%; Gr─âsimi ~7%[53]

 

Asta m─ân├ónc Diminea┼úa ÔÇô Seara? Vara - Iarna? Fructe ┼či cereale aduse de la 5000 km... Teoria asta nu ┼úine de foame ┼či nu previne nici o boal─â. Expunerea la glucide rafinate (gluten, fructoza etc.) pe termen lung duce la boli.

R─âm├ón 5 mese /zi ┼či cereale, fructe din abunden┼ú─â. Gr─âsimile nu sunt prezente, ci, mai nou, ignorate; Exces dietar de glucide.

Nu se specific─â c─â gr─âsimile manufacturate: uleiurile vegetale trans ce se g─âsesc ├«n gr─âsimile vegetale par┼úial hidrogenate (uleiuri vegetale) ┼či gr─âsimile vegetale hidrogenate (margarine) sunt problema[54] ┼či au trecut 50 de ani pan─â s─â se afle (Harvard Public Health Review, Trans Fats).

 

B) Mâncăm mai puţin

Cam a┼ča arat─â noua recomandare (MyPlate USDA) cu sfatul m─ân├ónc─â mai pu┼úin[55].

Dar m├ónc─âm mai pu┼úin (cre┼čterea pre┼úurilor la alimente un factor decisiv) mul┼úumit─â globaliz─ârii alimentelor pre┼úul ┼úine de echilibrul delicat al petrolului.

 

Alimenta┼úia acutal─â ┼či alimenta┼úia prudent─â; (Wynder 1976) [56]

  

Astfel: azi consum─âm (2012):

Mai puţin

Mai mult

  • Mai multe cereale
  • Mai pu┼úine gr─âsimi (lipide)
  • Mai mult zah─âr, sucuri, prajituri
  • Mai pu┼úin colesterol
  • Consum─âm mai multe medicamente

 

Mai bolnavi, tri┼čti, fl─âm├ónzi ┼či obezi

 

DAR toate bolile se înmulţesc, poate că teoria este falsă?

 

5 Despre obezitate, ├«ngr─â┼čare

Rom├ónii se ├«ngra┼č─â pentru c─â nu au bani s─â cumpere dec├ót margarine, sucuri, cereale, unt vegetal, legume importate (f─âr─â gust), p├óine, salamuri cu ap─â ┼či zah─âr.

 

A) Ardere gr─âsimi

Simplu cam a┼ča func┼úioneaz─â treaba:

1 Glucidele/ zaharurile se metabolizează întâi.

2 Urmeaz─â apoi gr─âsimea dietar─â.

3 Ultima fiind grăsimea de pe corp, arderea grăsimii se face numai în lipsa insulinei -> glucidele blochează arderea grăsimii depuse.

 

Prin manipul─âri dietetice efectuate pe normoponderali ┼či pe obezi, s-a demonstrat conving─âtor c─â principiul alimentar cu cea mai mare ac┼úiune insulinosecretant─â este reprezentat de glucidele rafinate ┼či suprarafinate [57].

 

Asta ├«nseamn─â c─â: multe cereale, sucuri, fructe, p├óine ┼či covrigi (fain─â rafinat─â) -> astfel de m├ónc─âruri oblig─â corpul s─â p─âstreze gr─âsimile depuse ┼či s─â stocheze mai multe gr─âsimi (├«ngra┼č─â - mai ales fructoza) indiferent dac─â faci foame sau nu. Vezi ┼či Indicele glicemic ┼či fructoza.

 

B) Dac─â faci foame s─â sl─âbe┼čti...

  • ├Än ├«nfometare se pierde proteina din organism, ├«nt├ói se sacrific─â enzimele digestive, apoi proteinele musculare indivizii devin fizic inactivi (adaptare).

 

Principala sursă de glucoză în înfometare o reprezintă proteinele din organism.

,,Randamentul producerii glucozei din 100g de proteine din organism este de aproximativ 57g [58]ÔÇŁ.

Deci dietele ce restricţionează aportul energetic pe lângă grăsime corporală
pierzi ┼či mu┼čchi dar asta nu se men┼úioneaz─â ÔÇô exper┼úi sau inap┼úi?

 
  • Dac─â faci foame ┼či mi┼čcare (m─ân├ónci mai pu┼úin ┼či cheltuie┼čti mai mult) te vei ├«ngr─â┼ča ├«n lunile urm─âtoare.
    De ce?
    Ancel Keys ,,fiziologulÔÇŁ da r─âspunsul prin experimentul lui c─â subnutri┼úia are efecte psihologice grave (Minnesota Starvation Experiment[59] 1944-1945).

 

Experimentul lui Keys[60]: sc─âderea aportului alimentar ├«n jur de 1,500 calorii/zi ┼či efort fizic:

> Dieta a fost bazat─â pe alimentele disponibile la sf├ór┼čitul celui de al 2-lea r─âzboi mondial ├«n Europa: cartofi, p├óine, macaroane, napi.

> 36 de voluntari (toti barba┼úi ├«ntre 22-30 ani) ce au fost ale┼či pentru stabilitatea fizic─â ┼či mental─â ┼či ruga┼úi s─â ┼úin─â jurnale personale.

 

- perioada de control (referin┼ú─â) 12 s─âpt─âm├óni; la 3,210 calorii/zi ┼či mers 45-60 minute/zi.

- perioada de ├«nfometare timp de 24 s─âpt─âm├óni; la 1,570 calorii/zi ┼či mers 45-60 minute/zi.

- perioada de reabilitare restrictivă 12 săptămâni;

- reabilitarea nerestrictiva 8 săptămâni (aveau voie să mănânce cât doresc).

 

├Än c├óteva s─âpt─âm├óni de restric┼úie alimentar─â ace┼čtia au ajuns la depresie, izolare, isterie, piederea apetitului sexual, sc─âderea capacit─â┼úilor mentale, demotivare, sc─âderea temperaturii corporale (sc─âderea metabolismului bazal), ame┼úeli.

Dar mai ales o obsesie constantă asupra mâncării.

 

> Un participant la experiment ┼či-a amputat (t─âiat) 3 degete numai s─â scape din program.

> To┼úi subiec┼úii au revenit la greutatea ini┼úial─â ┼či cu aproximativ +10% mai mult dec├ót ├«naintea experimentului.

> La unii subiec┼úi obsesia continuu├ónd ┼či dup─â ├«ncheierea experimentului: trei au devenit buc─âtari, altul s-a apucat de agricultur─â[61].

 

,,Comportamentul alimentar este un termen ce define┼čte reac┼úiile complexe psihice, somatice ┼či motorii ale organismului, declan┼čate de anumi┼úi stimuli interni, dar mai ales de alimente[62]ÔÇŁ.

 Cel mai grav lucru este s─â reduci aportul alimentar ┼či s─â faci ┼či efort ÔÇô vei ajunge s─â numeri minutele p├ón─â la urm─âtoarea mas─â (obsesie) apoi urmeaz─â vina c─â ai m├óncat prea mult (depresie).

Problemele neurologice sunt legate de lipsa principiilor alimentare mai ales proteina animal─â (aminoacizi) pentru sinteza neurotransmi┼ú─âtorilor ┼či a hormonilor ┼či men┼úinerea for┼úei.
Vezi tabel Macronutrienţi.

 

Asta demonstreaz─â clar: CREIERUL are nevoie ┼či de alte principii alimentare nu doar glucoz─â cum se spune.

 

  • Efectul alimenta┼úiei hiperglucidice-normocalorice dup─â o perioad─â de post [63] (inani┼úie):

Prin intermediul axului enteroinsular ┼či deci al incretinei se declan┼čeaz─â secre┼úia de insulin─â care, al─âturi de disponibilitatea crescut─â de glucoz─â va produce:

- Amplific─â trigliceridogeneza, reduce lipoliza;

(adipocitele sunt acum de volum redus ÔÇô au sensibiliate foarte accentuat─â la ac┼úiunea insulinei)

- Reactiveaz─â biosinteza acizilor gra┼či ├«n ficat

- Reduce mult oxidarea acizilor gra┼či ┼či cetogeneza la nivelul ficatului (reduce arderea gr─âsimilor)

- Stimularea glicogenogenezei ┼či gliceridogenezei tot la nivelul ficatului

- Sinteza de VLDL este accentuată la nivelul ficatului. VLDL este convertit în LDL mai rapid.

 

Asta ├«nseamn─â c─â dup─â o perioad─â de post/├«nfometare cu acea┼či cantitate de m├óncare (glucide) ai afinitate mai mare de a depunde gr─âsime dec├ót a o metaboliza pe cea deja existent─â.

Gr─âsimea corporal─â nu este un lucru r─âu, ├«n ├«nfometare ofer─â al─âturi de mu┼čchi suport energetic organismului.

 

C) Tabel ├«ngr─â┼čare:

Ardere gr─âsimi

├Ängr─â┼čare

Pentru a arde grăsimea depusă, întâi trebuie să nu o mai depui - aruncă dulciurile.

Nu am evoluat consumând zaharuri rafinate, concentrate sau pure [64].

Persoanele supraponderate sau obeze m─ân├ónc─â mai pu┼úin ca persoanele normale. Chiar ┼či ├«n ├«nfometare se poate depune gr─âsime, ca o tumor─â [65] gr─âsimea atrage ,,caloriileÔÇŁ.

Înlocuirea mâncării cu astfel de umpluturi rafinate duce la deficienţe care în ani duc la boli (cronicizare).

,,Reactivitatea hiperinsulinic─â ┼či hipercortizolic─â la stimulii alimentari nu dispare nici dup─â 1 ÔÇô 2 ani de la normalizarea greut─â┼úii[66]ÔÇŁ.

Zaharurile (glucidele) mai ales rafinate oblig─â organismul s─â stocheze energia ca gr─âsime (hiperinsulinemie).

Alimenta┼úia hipersucrat─â (zah─âr mult) are ┼či efect diabetogen.

F─âr─â at├ót de mult─â glucoz─â, corpul va arde propiile gr─âsimi ┼či protein─â s─â ├«┼či creeze glucoza pentru energie (gluconeogenez─â)

În consumul exagerat de glucide conversia în grăsimi (trigliceride) este de 85%. (Fiziologie)

 

 

Concluzia mea:

La nivel global obezitatea ┼či restul bolilor sunt cauzate de cei care ne dau sfaturi:

  • Vina medicilor incompeten┼úi, slabi ┼či teoriilor lor idioate f─âr─â baze ┼čtiin┼úifice.
  • Vina ziari┼čtilor ┼či a nutri┼úioni┼čtilor papagali ce au p─âreri preferen┼úiale.
  • Factori de decizie economici, industria alimentar─â ┼či influen┼úa politicienilor.
  • Piramida ┼či sfaturile nutri┼úionale sunt ideale pentru industrie.
    Este f─âcut─â pentru profit maxim dar se investe┼čte cel mai mult ├«n ambalaj ┼či promovare nu ├«n calitatea produsului.
  • USDA se ocup─â de profit ├«n agricultur─â nu de cet─â┼úeni, iar ghidul lor nutri┼úional nu are nici o baz─â ┼čtiin┼úific─â ┼či nu a avut niciodat─â.

 

 

Referinţe:



[1] USDA -United States Department of Agriculture http://www.usda.gov/wps/portal/usda/usdahome

[3] Medical Physiology Eleventh Edition Guyton Arthur Md.; pag.846 (2006)

[4] Fiziologie Uman─â, Prof. Dr. Haulic─â; Editura Medical─â Bucure┼čti (1989)

[5] Clinical Biochemistry An Illustrated Colour Text, Churchill Livingstone, Edinburgh (1995)

[6] Evolution, diet and health Eaton SB, et al. (1988)

[7] Tratat de Biochimie Medical─â; Vol 2; Editura Medical─â Bucure┼čti (1991)

[8] Biochimie Medical─â Mic Tratat; Editura Medical─â Bucuresti (1996)

[9] Fiziologie Uman─â, P. Groza; Edi┼úia a III a, Editura Medical─â, Bucure┼čti - 1980

[10] Color Atlas of Biochemistry, 2nd Edition; Jan Koolman, Klaus-Heinrich Roehm; Thieme Stuttgart, 2008.

[11] Bazele moderne ale alimenta┼úiei Gh.Baia, Editura Agro-silvica, Bucure┼čti (1965)

[12] Tratat de Biochimie Medical─â; Vol 2; Editura Medical─â Bucure┼čti (1991)

[13] Intoleran┼úe ┼či Agresiuni Alimentare, D. Dumitrascu, M. Grigorescu, I. Itu. Editura Medical─â, Bucure┼čti ÔÇô 1984.

[17] Carbohydrate confusion; J R Soc Med. 1978 August; 71(8): 551ÔÇô556 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1436585/

[18] Intoleran┼úe ┼či Agresiuni Alimentare, D. Dumitrascu, M. Grigorescu, I. Itu. Editura Medical─â, Bucure┼čti ÔÇô 1984.

[19] Compediu de Anatomie ┼či Fiziologie, conf. univ. inst. Medicin─â ┼či Farmacie Gheorghe Mogos; Editura ┼×tiin┼úific─â

[20] RP Parsons Trail to light: A biography of Joseph Goldberger, (1943).

[21] Koehn CJ, Elvehjem CA (1937). "Further studies on the concentration of the antipellagra factor". J Biol Chem 118: 693ÔÇô699.

[22] Insulin Resistance: The Metabolic Syndrome X (Contemporary Endocrinology) Reaven Md. (1999)

[23] Relation between consumption of sugar-sweetened drinks and childhood obesity: a prospective, observational analysis http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(00)04041-1/fulltext

[24] Intermediary metabolism of fructose, American Journal of Clinical Nutrition, Peter A Mayes (1993).

[25] Metabolism of Disaccharides and Monosaccharides with Emphasis on Sugar and Fructose and their Lipogenic Potential, Eleazar Shafrir (1991).

[26] Johnson RJ, Segal MS, Sautin Y, Nakagawa T, Feig DI, Kang DH, et al. Potential role of sugar (fructose) în the epidemic of hypertension, obesity and the metabolic syndrome, diabetes, kidney disease, and cardiovascular disease. Am J Clin Nutr 2007;86:899-906

[27] Stanhope KL, Havel PJ 2008 Fructose consumption: potential mechanisms for its effects to increase visceral adiposity and induce dyslipidemia and insulin resistance. Curr Opin Lipidol 19:16ÔÇô24 link http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18196982?dopt=Abstract

[28] Sugar-Sweetened Beverages, Weight Gain, and Incidence of Type 2 Diabetes în Young and Middle-Aged Women http://jama.ama-assn.org/content/292/8/927.abstract?ijkey=5fc9c43dcf341afe3df72dbe419e72cea7da149b&keytype2=tf_ipsecsha

[29] Fructose: a highly lipogenic nutrient implicated in insulin resistance, hepatic steatosis, and the metabolic syndrome http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20823452

[30] Potential role of sugar (fructose) în the epidemic of hypertension, obesity and the metabolic syndrome, diabetes, kidney disease, and cardiovascular disease; Richard J Johnson et al, American Journal of Clinical Nutrition, (2007).

[31] Lipidologie Clinic─â II, prof. dr. doc. Iulian Mincu, doc. medicin─â Nicolae Hancu; Editura Medical─â ÔÇô Bucure┼čti 1983

[32] Tratat de Biochimie Medical─â Vol 2 Editura Medical─â Bucure┼čti (1991)

[33] Fiziologie Uman─â Prof dr. Haulic─â, Pag 552; Editura Medical─â Bucure┼čti (1989)

[34] Importanta fiziologica a procesului de formare a bilei - Acizii biliari, Sarurile biliare, Pigmentii biliari, Colesterolul din bila, Rolurile bilei; Prof. Dr. C. Neamtu, Ia┼či (2004) Universitatea de medicina ┼či farmacie ÔÇťGR. T. POPAÔÇŁ ÔÇô IA┼×I http://www.referatele.com/referate/medicina/online6/IMPORTANTA-FIZIOLOGICA-A-PROCESULUI-DE-FORMARE-A-BILEI---Acizii-biliari-Sarurile-biliare-Pigmentii-b.php

[35] Tratat de Chimie ┼či Biochimie pentru Medicin─â Dentar─â; Editura Cartea Universitar─â Bucure┼čti (2004)

[36] Lipid Biochemistry 5th Edition, Gurr, Pag 151 (2002)

[37] Compediu de Anatomie ┼či Fiziologie, conf. univ. inst. Medicina ┼či Farmacie Gheorghe Mogos;, Editura ┼×tiintific─â

[38] Biocatalizatorii ├«n practic─â medical─â ┼či farmaceutic─â, prof. dr. Matilda Rosetti-Coltoiu, prof. dr. D. Oteleanu, Editura Medical─â, Bucure┼čti - 1980

[39] Boli de inim─â (logica este gresit─â) - ,,Ateroscleroza afecteaz─â arterele mari ┼či mijlociiÔÇŁ nu inima direct; Medical Physiology Eleventh Edition Guyton Arthur Md.; pag 848 (2006)

[40] The Epidemiology Of Obesity: The Size Of The Problem (Journal of Internal Medicine 263; 336-352 (2008)

[41] The Soft Science of Dietary Fat; Gary Taubes (2001) http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11286266

[42] The Epidemiology Of Obesity: The Size Of The Problem (Journal of Internal Medicine 263; 336-352 (2008)

[43] Health Revolutionary: The Life and Work of Ancel Keys (online)

[44] Hydrogenated fats în the diet and lipids în the serum of man. Anderson JT. J Nutr. 75 (4):338 (1961)

[45] The Cholesterol Myths, Uffe Ravnskov Md. (2002)

[47] Food guide pyramid is built on a base of grains; Diane Duston (The Associated Press) (1992)

[48] BraunwaldÔÇÖs Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine, 9th edition, Eugene Braunwald Md Vol 1; pag 997; Elsevier (2009).

[49] World Health Organization, Food and Agriculture Organization of the United Nations: Diet, Nutrition and the Prevention of Chronic Diseases: Report of a Joint WHO/FAO Expert Consultation (WHO Technical Report Series 916). Geneva, World Health Organization, 2003

[50] Number (in Millions) of Civilian, Non-Institutionalized Persons with Diagnosed Diabetes, United States, 1980ÔÇô2009 http://cdc.gov/diabetes/statistics/prev/national/figpersons.htm

[51] Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) http://mpgeneva.mae.ro/index.php?lang=ro&id=72358

[53] Interesant c─â acum NU se mai g─âse┼čte lapte cu gr─âsimi; laptele con┼úine 1,5% - 3% gr─âsime restul ap─â ┼či pre┼ú mare. Iar untul este unt vegetal = grasimi vegetale trans.

[54] Harvard Public Health Review, Trans Fats; http://www.hsph.harvard.edu/review/rvw_spring06/rvwspr06_transfats.html

[55] De la 3200 de calorii/zi recomandare ├«n anii ÔÇÖ70 (Alimentatia actual─â si ,,prudent─âÔÇŁ Wynder 1976) acum se recomand─â undeva la 2000 -2500 calorii/zi; ┼či se men┼úioneaz─â c─â se consum─â mai mult?

[56] Intoleran┼úe ┼či Agresiuni Alimentare, D. Dumitrascu, M. Grigorescu, I. Itu. Editura Medical─â, Bucure┼čti ÔÇô 1984.

[57] Lipidologie Clinic─â II, prof. dr. doc. Iulian Mincu, doc. medicin─â Nicolae Hancu; Editura Medical─â ÔÇô Bucure┼čti 1983

[58] Biochimie Vol. 2 Lehninger, Editura Tehnic─â Bucure┼čti (1992)

[60] A. Keys, The Biology of Human Starvation (1950).

[61] A. Keys, (pag. 833) The Biology of Human Starvation (1950).

[62] Alimentatia rational─â a omului, Gontea I.; Editura Didactic─â si pedagogic─â, Bucure┼čti 1970.

[63] Lipidologie Clinic─â II, prof. dr. doc. Iulian Mincu, doc. medicin─â Nicolae Hancu; Editura Medical─â ÔÇô Bucure┼čti 1983

[64] Pure, white and deadly, (Origin of the human diet) pag. 8; John Yudkin Md. Published în Penguin Books (1988)

[65] Julius Bauer; University of Vienna, 1929

[66] Endocrinologie Clinic─â ÔÇô Edi┼úia a II a, Acad. Prof. dr. Stefan Milcu, prof. dr. docent Marcela Piti┼č. Editura Didactic─â ┼či Pedagogic─â, Bucure┼čti ÔÇô (1976).

 

Articole asem─ân─âtoare:
Comparaţie între alimente
Care sunt cele mai bune alimente?Ca s─â ┼čtim asta facem o compara┼úie ├«ntre produsele: ficat, broccol
Cerealele sunt nes─ân─âtoase
O dietă sănătoasă nu poate conţine cereale în procentaj mare, deoarece cerealele conţin antinutr
E┼čti ceea ce m─ân├ónci? Tabel macronutrien┼úi
Am decis s─â fac un mic tabel cu absorb┼úia ┼či rolul macronutrien┼úilor ├«n organism, caloriile ┼či

Comentarii